4
Timpul este un lucru straniu. În tărâmul nostru apare ca o tapiserie de realităţi ţesute foarte fin, care se întreţes şi interacţionează la infinit. (Puteţi vedea că avem dificultăţi în găsirea cuvintelor potrivite, pentru a descrie acest lucru în limbajul vostru.)
Starea voastră mentală se bazează pe ceea ce numiţi „realitate liniară”, sau aparenta succesiune de evenimente într-un mediu spaţio-temporal. Natura timpului psihologic este locul unde lucrurile par să se complice. De exemplu, aveţi o construcţie mentală care vă spune ce înseamnă cinci minute. Vă puteţi imagina ce făceaţi în urmă cu 5 minute şi pare că aveţi o continuitate de atunci. Totuşi, dintr-o perspectivă mai înaltă, acea continuitate este o iluzie.
Într-adevăr, tot ce înseamnă timp se întâmplă acum. Trecutul, prezentul şi viitorul – toate – se desfăşoară simultan, şi toate sunt schimbătoare, în timp ce, simultan, toate există într-un fundal neschimbător. Trebuie să recurgem din nou la analogii şi metafore, pentru ca mintea voastră să înţeleagă această idee.
Vă veţi aminti discuţia noastră anterioară despre fractali. Ei sunt nişte spirale care reprezintă creşterea formelor organice de viaţă şi pot fi generaţi artificial, pe un computer, prin introducerea unui anumit tip de ecuaţie matematică – cunoscută sub numele de „funcţie recursivă” – într-un program de computer. Acest medium vă
poate ghida spre situri web pe care sunt afişaţi fractali frumoşi, plini de culoare, şi puteţi vedea cum ei se extind (şi se contractă) continuu, într-o diversitate infinită de modele şi forme. Totuşi, în aceste tipare şi forme există un set constant de parametri, iar aceştia se bazează pe aspectul neschimbător al însăşi funcţiei fractale. Căci, deşi fractalul se expandează şi se modifică la infinit, funcţia rămâne aceeaşi.
Tot aşa stau lucrurile şi în ceea ce priveşte timpul şi eternitatea. Deşi trecutul, prezentul şi viitorul se schimbă permanent, fundalul neschimbător (eternitatea) rămâne la fel cum a fost dintotdeauna, şi la fel cum va fi întotdeauna.
Deoarece trecutul nu este, în realitate, bătut în cuie – deşi mintea voastră îl percepe astfel – de fiecare dată când vă poziţionaţi în afara ţesăturii timp/spaţiu şi în starea neschimbătoare eternă, puteţi să vedeţi întregul timp/spaţiu şi puteţi alege să
intraţi în timp/spaţiu în orice punct din continuumul lor – fie în trecut, în prezent sau în viitor (aşa cum le priveşte lumea voastră).
Din punctul de vedere al prezentului, puteţi vedea locuri, în cadrul infinitei serii de linii temporale a sufletului vostru, unde a fost vorba de traumă sau de întipăriri negative 103. În esenţă, puteţi vedea realităţile în care sufletul pare blocat şi imobilizat. Prin urmare, este posibil să intraţi – în linia temporală – în aceste locuri blocate şi să deblocaţi aspectele sufletului care au rămas acolo. Atunci când o porţiune a Sinelui vostru infinit intră într-o anumită regiune şi linie temporală pentru a ajuta aspectele blocate ale Sinelui, întreaga ţesătură este modificată.
În filmele voastre S.F. aveţi ideea că, dacă modificaţi trecutul, atunci viitorul se schimbă radical şi într-o manieră paradoxală. De exemplu, vă este familiară ideea 103 sau „ implanturi negative”.
285
că, dacă ar fi să vă întoarceţi în timp şi să faceţi o schimbare care ar duce la moartea mamei voastre înainte să vă conceapă, atunci aţi înceta să existaţi. Vă asigurăm, dragi Creatori, că în realitate nu este aşa.
Atunci când faceţi o schimbare în trecut (sau în orice altă parte a liniei temporale), în realitate generaţi un nou fir în structura tapiseriei timp/spaţiu. Cu alte cuvinte, intraţi într-o linie temporală nouă de fiecare dată când este schimbat un incident în linia temporală originală. Mediumul numeşte acest lucru „săritură între liniile temporale”. Deşi linia temporală iniţială încă există în înregistrările akashice, ea nu mai este „linia voastră temporală”. Acum aveţi un nou trecut.
Atunci când vă întoarceţi în timp şi oferiţi vindecare unuia dintre sinele voastre din trecut, din acel moment trăiţi într-o linie temporală nouă, care include experienţa de a vă fi vindecat trecutul. Psihologii voştri au un proces numit
„ reîncadrare”104, care este asemănător cu ceea ce discutăm aici, dar mai mult la nivel mental. Atunci când trecutul este schimbat numai la nivel mental, acest fapt schimbă numai modul în care este privit trecutul, în loc să facă modificări semnificative în linia temporală.
Pentru a modifica realmente trecutul, este nevoie să accesaţi ceea ce se numeşte „corpul cauzal”. Acesta este aspectul sufletului care rămâne conştient în timpul vieţilor şi între vieţi, şi care duce experienţele mai departe, de la o viaţă la alta. Ca să faceţi o schimbare în „timp real”, de obicei este necesar să intraţi într-o stare profund meditativă (unde cerebrale theta sau delta), pentru a evita, pe cât posibil, distragerea atenţiei. Urmează o scurtă explicaţie tehnică a vindecării liniilor temporale. Dacă doriţi mai multe informaţii după ce citiţi rândurile mai jos, vă
sugerăm să-l contactaţi pe medium.
Mediul akashic este un strat electromagnetic care înregistrează toate liniile temporale posibile şi probabile. Atunci când un suflet se întoarce în timp şi modifică
trecutul, trecutul iniţial este înregistrat în mediul akashic şi poate fi apoi explorat, împreună cu toate liniile temporale noi, generate ca efect al călătoriei. Există un număr infinit de linii temporale, dar există ceea ce numiţi „linie temporală
predominantă” sau – în lipsa unei terminologii mai bune – cea care primeşte cea mai multă energie şi atenţie.
Aveţi un număr infinit de sine anterioare – atât în această viaţă, cât şi în alte vieţi. Fiecare moment din cadrul Creaţiei generează un alt sine, şi există un număr infinit de momente în Creaţie. Atunci când alegeţi un anumit sine din trecut (un anumit moment din Creaţie) şi decideţi să vă aduceţi conştienţa acolo (prin călătoria în timp), acel sine din trecut poate avea sau nu experienţa de a fi vizitat de către sinele vostru „viitor”. Dacă sinele din trecut este destul de conştient şi clarvăzător, atunci este foarte probabil ca el sau ea să aibă experienţa unei apariţii, adesea sub forma unei imagini angelice.
În practica sa, acest medium îi sfătuieşte adesea pe clienţi să îi spună sinelui 104 „ reframing”, în lb. engleză.
28
6
din trecut că el sau ea stă de vorbă cu un „înger al lui Dumnezeu”, deoarece acesta poate fi singurul mod în care sinele din trecut se poate raporta la experienţă. În rare cazuri, sinele din trecut poate fi informat că s-a întâlnit cu o versiune viitoare a sieşi.
Unii clienţi îşi pot aminti – atunci când îşi revăd trecutul într-o manieră liniară
– că în trecut au avut o experienţă vizionară ce corespunde exact cu perioada care este revăzută de către sinele din viitor. Mediumul numeşte acest lucru „ închiderea buclei temporale”.
Anumiţi oameni au avut anumite experienţe OZN / ET, pe baza cărora au ajuns la concluzia (sau au fost informaţi) că fiinţele care i-au vizitat veniseră din viitor. Unii dintre cei contactaţi au tras concluzia că fiinţele din viitor erau versiuni viitoare ale lor. Din cauză că trecutul şi viitorul nu sunt fixate, aceste fiinţe ajută, prin aceste vizite, la schimbarea viitorului anticipat al vostru. Prin urmare, ele nu pot spune cu certitudine ce se va întâmpla în viitor, pentru că acesta depinde de liberul arbitru al vostru. Le puteţi accepta sau respinge sfaturile, iar acest lucru va schimba consecinţele. Amintiţi-vă că nici realitatea lor prezentă nu este fixă.
Există unele reglementări în acest proces. Atunci când faceţi schimbări în diferite linii temporale – în special în trecut – nu puteţi viola liberul arbitru al sufletelor care se află în acele linii temporale. De exemplu, nu puteţi călători înapoi în timp ca să împiedicaţi scufundarea Atlantidei, pentru că un număr extrem de mare de suflete au ales să trăiască acea experienţă pentru a învăţa din ea, şi nu aveţi voie să-i privaţi de acea experienţă. Totuşi, de fiecare dată când vă întoarceţi în vremea Atlantidei şi faceţi schimbări acolo, creaţi o altă linie temporală pentru Atlantida.
Ca exemplu al modului în care sufletele primesc vindecare ca rezultat al călătoriei în timp, foarte mulţi dintre voi aţi fost întrupaţi în vremea Atlantidei şi mulţi dintre voi aveţi un sentiment de vinovăţie în ceea ce priveşte evenimentele care s-au petrecut acolo (în linia temporală dominantă). Unii dintre voi aţi ştiut că
acest continent urma să fie distrus, dar v-aţi simţit neputincioşi să împiedicaţi acest lucru. Alţii s-au simţit direct responsabili pentru pierderea vieţilor şi distrugerea care au rezultat. Aşa cum am afirmat într-o transmisiune anterioară, lecţia principală a Atlantidei a fost „recoltarea” consecinţelor dezechilibrului dintre nivelele Sinelui.
Atlanţii erau extrem de raţionali şi intelectuali şi îşi suprimaseră, în mare măsură, corpurile emoţionale. Acest dezechilibru dintre corpurile mental şi emoţional a fost cauza principală a distrugerii Atlantidei. Invadatorii orionieni şi exploziile rezultate
– ale centralelor de generatoare pe bază de cristale – au fost cauze secundare. Dacă
atlanţii şi-ar fi dezvoltat suficient de mult capacităţile intuitive, atunci ar fi devenit conştienţi de adevăratele intenţii ale orionienilor, înainte să fi fost prea târziu. Cu alte cuvinte, atlanţii nu ar fi fost păcăliţi să creadă că orionienii le doreau binele.
În Lemuria, aţi avut problema de sens opus. Lemurienii erau foarte dezvoltaţi emoţional şi intuitiv, dar le lipsea cunoaşterea mentală şi intelectuală, necesară
pentru a se proteja de schimbarea bruscă a climei, precipitată de cometa care atinsese uşor atmosfera Pământului. Dacă ar fi fost deschişi la idei tehnologice, atunci ar fi putut construi adăposturi capabile să-i ajute să treacă prin era glaciară ce 287
a urmat după trecerea cometei.
În era actuală de pe Pământ, aveţi ocazia să ajungeţi la un echilibru real între
„cap” şi „inimă”, astfel încheind lecţiile care au fost învăţate parţial în timpul Atlantidei şi Lemuriei. Întoarcerea în timp, pentru a vă ajuta sinele anterioare, are eficienţă maximă dacă duceţi cu voi cunoştinţele pe care le aveţi acum. Atunci plantaţi seminţe în conştiinţa sinelor voastre din trecut, seminţe care vor creşte şi vor înflori în era prezentă.