Dar Tu ai făcut o înţelegere

Cu Copiii Luminii

Şi ei merg împreună cu sfinţii Tăi îngeri;

Tu i-ai încoronat cu glorie şi cu onoare,

Tu i-ai făcut stăpâni

Peste lucrările mâinilor Tale

Şi i-ai însărcinat

Cu hrănirea şi protejarea

Tuturor celor ce trăiesc şi cresc pe pământul Tău verde.

O, Tată Ceresc,

Ce minunat este numele Tău pe tot pământul!

Ascultă vocea care Te imploră:

Unde să fug de Spiritul Tău?

Sau unde să mă feresc de prezenţa Ta?

Dacă mă înalţ la cer, Tu eşti acolo;

Dacă mă afund în iad, Tu eşti acolo;

Dacă eu iau vântul dimineţii

Şi zbor la capătul mării,

Chiar şi acolo mâna Ta mă călăuzeşte,

Şi mâna Ta dreaptă mă susţine.

Dacă eu spun: „Desigur că întunericul mă va ascunde”,

Lumina se va aprinde deasupra mea chiar noaptea;

Şi întunericul nu m-a ascuns de Tine,

Căci noaptea luminează ca ziua.

Pentru Tine întunericul şi lumina sunt tot una,

Căci Tu le eşti Stăpânul.

După cum cerbul tânjeşte după apa pârâului

Tot aşa sufletul meu tânjeşte după Tine, O, Doamne!

Sufletul meu este însetat de Tatăl Ceresc cel Viu.

Legea este lumina şi salvarea mea.

De ce mi-ar fi frică?

Legea este sprijinul şi puterea vieţii mele.

De ce ar trebui să mă tem?

Un singur lucru doresc de la Lege

Pe care îl doresc tot timpul:

Acela de a sălăşlui în casa Legii Toate zilele vieţii mele

Pentru a putea privi frumuseţea Tatălui Ceresc.

Aceia care sălăşluiesc în locul secret al Celui Preaînalt

Vor fi adăpostiţi în umbra Celui Atotputernic.

Noi vom spune Legii:

„Tu eşti refugiul nostru, fortăreaţa noastră;

Noi avem credinţă în Legea Sfântă.”

Şi Tatăl Ceresc

Ne va acoperi cu penele Sale

Şi noi credem în adăpostul Său.

Adevărul Său va fi scutul nostru, pavăza noastră.

Nu ne vom teme de tenebrele nopţii,

Nici de pericolele care ne pândesc ziua,

Nici de ciuma care ameninţă în noapte,

Nici de distrugerea care loveşte la prânz