Precesional. Fluctuaţiile particulare de energie asociate cu trecerea din prezent sunt semnificative prin faptul că marchează o aliniere asemănătoare cu ceea ce exista în urmă cu aproximativ 108 milioane de ani, atunci când a început primul mare val de individualizare a sufletelor care ieşeau din Dumnezeu. Prin urmare, multora li se va părea că se întorc acasă, când, de fapt, ei pur şi simplu experimentează din nou ceea ce a fost acum 108 milioane de ani, dar pe un picior diferit al spiralei. În realitate, sufletele voastre sunt deja acasă şi au fost dintotdeauna, chiar dacă multe aspecte ale sufletelor voastre au tot călătorit prin cosmos de la diferenţierea din Dumnezeu.
Cu alte cuvinte, o parte din fiecare dintre voi a rămas în siguranţă cu Dumnezeu, în timp ce alte părţi călătoresc prin tărâmurile exterioare şi densităţile mai joase.
Încă o observaţie interesantă: Aproape toate sufletele din universul vostru sunt mai „tinere” de 227 milioane de ani, în sensul de a avea aspecte individuale. Prin urmare, niciunul dintre voi nu a experimentat vreodată un Ciclu Galactic complet.
Este un fapt care să vă dea de gândit.
17
4
Capitolul 8
Saltul Galactic
Scopul acestei discuţii este să vă familiarizăm cu natura ştiinţifică şi spirituală
a transformărilor care au loc în lumea voastră datorită Saltului Galactic – care are loc aproximativ între anii 1950 şi 2100 – precum şi să vă iluminăm minţile cu privire la evenimentele şi energiile specifice care sunt de aşteptat înainte şi după
anul 2012.
Unele dintre aceste informaţii sunt disponibile parţial prin intermediul a diferite mediumuri, precum şi prin anumiţi cercetători şi oameni de ştiinţă
pământeni, dar formularea exactă a datelor folosite aici şi prezentarea datelor suplimentare din aceste mesaje nu s-au mai făcut în trecut pe Pământ. Aproape întreg materialul de pe Pământ transmis prin mediumuri tratează Ciclul Precesional, dar nu şi Saltul Galactic. La fel ca la toate materialele transmise prin mediumuri, vă
solicităm un discernământ extrem de atent, întrucât nu se poate garanta o exactitate de 100% pentru nicio parte din această informaţie (din motive pe care deja le-am prezentat în paginile anterioare).
Ca să recapitulăm, există multă informaţie diseminată în lumea voastră cu privire la alinierea axei Pământului – numită, în mod obişnuit, alinierea precesională – care are loc o dată la aproximativ 25.920 de ani. Aceste cicluri repetitive au loc atunci când Pământul îşi înclină axa la un anumit unghi, raportat la o serie de quasari aflaţi lângă centrul galaxiei, care emit fascicule de ceea ce numiţi
„energie electromagnetică scalară” în(spre) polii Pământului. Asemenea emisii de energie sunt distribuite de-a lungul liniilor de câmp EM şi vortexurilor matricei EM
al Pământului. Acest sistem este descris în profunzime în capitolul anterior.
Scopul acestei comunicări suplimentare este de a intra în detalii mai fine în ceea ce priveşte relaţia dintre alinierea precesională şi o aliniere mult mai amplă şi mai semnificativă, care nu este cunoscută bine de cercetătorii voştri, numită Saltul Galactic. Acest salt implică întregul sistem solar, inclusiv soarele vostru şi planetele exterioare gigantice gazoase (Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun).
Sistemul vostru solar se mişcă de-a lungul unuia dintre braţele spiralei exterioare a galaxiei voastre, Calea Lactee. Galaxia voastră, la fel ca majoritatea galaxiilor în formă de spirală, se roteşte într-un mod asemănător unei morişti de vânt, în jurul unui nucleu foarte încărcat energetic, cunoscut în mod obişnuit sub numele de Soarele Central. În realitate, există un ciorchine de sori în apropierea centrului galaxiei, care formează o combinaţie gaură neagră/gaură albă, legând galaxia voastră de o galaxie-soră de polaritate opusă, sau de ceea ce aţi numi galaxie-geamănă. Această galaxie-geamănă face parte dintr-un univers paralel, sau 175
univers-în-oglindă, care conţine materie şi energie de polaritate opusă universului vostru.
Una dintre legile fundamentale ale fizicii, asupra căreia mulţi fizicieni sunt de acord, este legea conservării energiei. Această lege are prioritate faţă de multe alte legi „secundare” ale fizicii, cum ar fi legile momentului cinetic, spaţiului şi timpului.
Cu alte cuvinte, găurile negre, care par să existe în centrul multora dintre galaxiile acestui univers local, par să violeze legea conservării energiei atunci când sunt văzute într-un mod convenţional. Oamenii voştri de ştiinţă vor descoperi, într-o bună
zi, că existenţa unui univers paralel de polaritate opusă rezolvă această aparentă
violare a legii conservării energiei. Aţi putea spune că pentru fiecare gaură neagră
există câte o gaură albă de polaritate egală şi opusă, care există într-un univers paralel. Cele două universuri, atunci când sunt luate împreună, se echilibrează exact unul pe altul şi, astfel, se realizează un echilibru perfect.
Motivul digresiunii noastre în legea conservării energiei are de a face cu faptul că unele dintre energiile pe care sistemul vostru solar le va întâlni, pe măsură ce se roteşte în jurul Soarelui Central al Căii Lactee, implică emanaţii din universul paralel care echilibrează polaritatea universului vostru local.
Aceste emanaţii de energie apar pe instrumentaţia convenţională ca raze gamma şi raze X, care radiază din gaura neagră aflată în centrul galaxiei voastre.
Această radiaţie, pe măsură ce se va intensifica în următorii câţiva ani, va modifica radical natura realităţii tuturor formelor de viaţă de pe Pământ.
Energia emanată de la quasarii care sunt aliniaţi cu polii Pământului în timpul alinierii precesionale – programată să aibă loc între 20-22 decembrie 2012 – este relativ minoră, în comparaţie cu energia emanată din Soarele Central şi din gaura neagră corespondentă cu acesta. Benzile de energie pe care le va întâlni sistemul solar, pe măsură ce se mişcă prin spaţiu, dau naştere la ceea ce numim aici Salt Galactic. Saltul Galactic a început aproximativ în 1950 şi se va încheia în jurul anului 210072. Cu toate acestea, el va creşte în intensitate aproximativ în acelaşi timp cu alinierea precesională.
Acest ciclu mai mare (Saltul Galactic) are loc de două ori în timpul fiecărui Ciclu Galactic. Un Ciclu Galactic durează aproximativ 216 milioane de ani – după
ce se face corecţia pentru distorsiunile din continuumul timp/spaţiu şi pentru interacţiunea energiei întunecate şi a materiei întunecate (care, în realitate, sunt nume date impactului câmpului eteric asupra câmpului fizic al materiei).
Calculele oamenilor voştri de ştiinţă arată, în prezent, că durata unui Ciclu Galactic este de aproximativ 227 milioane de ani. Aceasta este durata aproximativă
de timp cât îi trebuie sistemului solar să facă o revoluţie în jurul Soarelui Central al galaxiei voastre. După ce se fac corecţiile pentru distorsiunile menţionate mai sus, precum şi pentru variaţiile de viteză dintre un braţ al spiralei şi celălalt, găsim că
durata reală a unui Ciclu Galactic, în ani pământeşti, se ridică la aproximativ 216
72 vezi Anexa 2 color.
17
6
milioane de ani.
Există emisii de energie emanate dintr-un univers paralel, care sunt radiate în toate direcţiile din gaura neagră aflată în centrul galaxiei Calea Lactee. Totuşi, aceste emisii sunt concentrate în 2 arce de cerc aflate la aproximativ 180 de grade unul de celălalt, care nu depind de rotaţia stelelor din vecinătate. Cu alte cuvinte, stelele care se învârtesc în jurul centrului galaxiei trec prin aceste emanaţii de două
ori în decursul fiecărui Ciclu Galactic. Braţul galaxiei care conţine Pământul şi sistemul solar trece prin aceste benzi de energie o dată la 108 milioane de ani pământeşti.
