128
Persoana juridică
văzute de art. 36 din Legea nr. 21 5/2001,1 îndeosebi aceea de a administra domeniul public şi pe cel privat al localităţii par a evoca existenţa unui patrimoniu propriu.
În mod indiscutabil, consiliul local nu este însă titular al dreptului de proprietate, această calitate având-o, potrivit Constituţiei şi Legii nr. 213/1998, unitatea administrativ-teritorială. O lectură mai atentă a dispoziţiei art. 36 ne conduce la concluzia că, în realitate, consiliul local este un administrator al patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale, tot aşa cum consiliul de administraţie al unei societăţi comerciale îi administrează bunurile. Faptul că Legea nr. 21 5/2001 nu are în vedere calitatea consiliului local de titular al dreptului real de administrare, constituit pe temeiul dreftului de proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale, rezultă chiar din prevederile art. 36 alin. (2) lit. c), confonn cărora acesta administrează, alături de domeniul public şi domeniul privat al comunei sau oraşului. Numai bunurile proprietate publică pot fonna însă obiect al dreptului real de administrare, ceea ce înseamnă că legiuitorul a avut în vedere sensul comun al noţiunii de „administrare".
În sfârşit, consiliul local nici nu are un scop propriu, ci pe acela de a rezolva treburile publice, în condiţiile legii [ art. 23 alin. (2) din Legea nr. 21 5/2001]. El acţionează
în interesul colectivităţii locale, care sunt fonnate din totalitatea locuitorilor unei unităţi administrativ-teritoriale [art. 3 alin. (4) din aceeaşi lege], adică din membrii care fonnează respectiva persoană juridică. Cu alte cuvinte, ,,scopul" consiliului local îl reprezintă realizarea scopului unităţii administrativ-teritoriale.
Mutatis mutandis argumentele expuse mai sus sunt aplicabile şi în cazul consiliului judeţean, care, potrivit art. 87 alin. (1) din Legea nr. 21 5/2001, este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean şi care, sub aspectul care ne interesează, are atribuţii similare consiliilor locale.
Concluzia este aceea că primăriile, consiliile locale şi consiliile judeţene nu sunt persoane juridice!
În înţelesul Legii nr. 21 5/2001 primăriile sunt doar structuri funcţionale pennanente ale unităţii-administrativ teritoriale iar consiliile locale şi cele judeţene sunt autorităţi administrative deliberative.
În sensul Decretului nr. 3 1/1954 atât consiliile locale cât şi cele judeţene sunt organe de conducere ale persoanelor juridice, care sunt unităţile administrativ teritoriale.2
Continuăm enumerarea persoanelor juridice:
1 Potrivit art. 36 alin. (2): ,,Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii: a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local; b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;
c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor fumizate către cetăţeni; e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern".
2 A se vedea, în acest sens, şi: V. Prisăcaru, Contenciosul administrativ român, Ed. Ali, Bucureşti, 1994, p. 349; P. Perju, Probleme de drept civil şi de drept administrativ survenite în
