126
Persoana juridică
- Organele autorităţii legislative, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, care împreună formează Parlamentul României, sunt şi ele persoane juridice, deoarece întrunesc elementele cerute de lege în acest scop. Aceeaşi este şi situaţia Consiliului Legislativ, care este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului;
- Organele puterii executive, categorie din care fac parte Preşedinţia României, Guvernul României; ministerele şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale; prefecturile şi serviciile publice descentralizate ale organelor administraţiei publice centrale; misiunile diplomatice şi oficiile consulare;
- Autorităţile administrative autonome, înfiinţate prin lege organică: Banca N!!tională a României; Curtea de Conturi; Serviciul Român de Informaţii; Serviciul de Informaţii Externe; Societatea Română de Televiziune; Societatea Română de Radio;
- Organele autorităţii judecătoreşti. Acestea sunt formate din instanţele de judecată (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel şi tribunalele) 1 şi din Ministerul Public;
- Curtea Constituţională;
- Instituţiile bugetare de stat din domeniile: învăţământ, ştiinţă, cultură şi sănătate;
- Agenţii economici de stat: societăţile comerciale cu capital integral sau parţial de stat şi regiile autonome de interes naţional;
- Unităţile administrativ-teritoriale: judeţele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, oraşele şi comunele. Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, 2 prin art. 21 conferă unităţilor administrativ-teritoriale calitatea de persoane juridice;
- Unii autori de drept civil consideră că sunt persoane juridice şi autorităţile administraţiei publice locale (consiliile locale şi judeţene, inclusiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti), precum şi primăriile.3 Deşi această problemă este controversată, soluţia preconizată de autorii citaţi nu este motivată, aceştia evocând cel mult conţinutul prevederilor constituţionale [art. 121 alin. (1)] care se referă la autorităţile administraţiei publice şi cele ale art. 77 din Legea nr. 215/2001, conform cărora „primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al oraşului sau al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului Bucureşti, împreună cu aparatul de specialitate al primarului, constituie o structură funcţională, cu activitate permanentă, denumită primăria comunei sau a oraşului, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale".
Aceste dispoziţii legale nu fac însă referire la calitatea de persoane juridice a respectivelor autorităţi, în contrast cu prevederea expresă a art. 21 din Legea nr. 215/2001, mai sus citată, care le conferă calitatea de persoane juridice unităţilor administrativteritoriale.
Căutând argumente pentru un asemenea punct de vedere trebuie să analizăm prevederile art. 26 lit. a) din Decretul nr. 31/1954, conform cărora sunt persoane juridice lor succesorală concretă nu se întinde asupra întregii mase succesorale (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, op. cit., p. 142). Pentru natura juridică a dreptului statului asupra moştenirilor vacante, a se vedea Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, op. cit., p. 142-147.
1 Din sistemul instanţelor judecătoreşti mai fac parte şi judecătoriile, dar ele nu au personalitate juridică ci sunt privite, sub acest aspect, ca subunităţi ale tribunalelor.
2 Republicată în M. of. nr. 123 din 20 februarie 2007.
3 Gh. Beleiu, op. cit., p. 441; G. Borai, Drept civil. Persoanele, op. cit., p. 388.
