1 65
Dobândind întregul patrimoniu al persoanei juridice supuse transformării, persoana juridică nou înfiinţată este o succesoare universală a acesteia. 1 Acesta este şi motivul pentru care Curtea Constituţională a considerat că „preluarea datoriilor existente în patrimoniul fostelor unităţi socialiste, reorganizate în temeiul Legii nr. 15/1990, în societăţi comerciale, nu poate constitui o încălcare a dreptului de proprietate al noilor societăţi, întrucât reorganizarea a avut ca efect transferul patrimoniului, respectiv atât drepturile, cât şi obligaţiile, care, în ansamblul lor, constituie sub aspect juridic activul şi pasivul patrimonial".2
Putem defini transformarea persoanei juridice drept operaţiunea juridică prin care, în cazurile şi în condiţiile reglementate de lege, o persoană juridică încetează iar în locul său iau naştere, concomitent, una sau mai multe persoane juridice, care sunt succesoarele sale universale sau cu titlu universal.
97. Transformarea persoanei juridice în condiţiile Legii nr. 15/1990. Cazul de transformare cu consecinţele cele mai importante pentru economia noastră a fost cel reglementat de Legea nr. 15/1990, astfel că-i vom consacra scurte consideraţii.3
Potrivit art. I din Legea nr. 15/1990, toate unităţile economice de stat s-au „organizat" (în realitate au fost supuse transformării) fie ca societăţi comerciale, având ca unic acţionar statul, fie ca regii autonome.
Actul juridic prin care această transformare s-a realizat a fost hotărârea Guvernului, în cazul întreprinderilor de interes naţional, sau hotărârea organelor judeţene şi locale ale administraţiei de stat, pentru cele de interes local.
Regiile autonome au fost înfiinţate în ramurile strategice ale economiei naţionale, enumerate de lege, precum şi în unele domenii aparţinând altor ramuri stabilite de Guvern.
Prin art. 5 din Legea nr. 15/1990 s-a prevăzut că regia autonomă este proprietara bunurilor din patrimoniul său.
În mod similar, art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990 dispune că bunurile din patrimoniul societăţilor comerciale sunt proprietatea acestora, cu excepţia celor dobândite cu alt titlu. Acest text, de o deosebită importanţă, a avut drept consecinţă dispariţia dreptului de administrare directă al fostelor unităţi economice de stat şi dobândirea de către societăţile comerciale nou înfiinţate a dreptului de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul lor.
Dreptul de proprietate a fost cesionat de stat în favoarea noilor societăţi comerciale 4
subiecte de drept privat, devenind astfel un drept de proprietate privată. 5
1 Dacă în acest mod iau naştere mai multe persoane juridice, fiecare dintre acestea va fi o succesoare cu titlu universal.
2 Curtea Constituţională, Decizia nr. 42 din 12 februarie 2002 (M. of. nr. 220 din 2 aprilie 2002).
3 Pentru prezentarea principalelor aspecte referitoare la aplicarea şi consecinţele Legii nr. 15/1990, a se vedea: V. Pătulea, Legea privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, Dreptul nr. 7/1990, p. 3 şi urm.; idem, Natura juridică a raporturilor dintre stat şi societăţile comerciale în ceea ce priveşte patrimoniul, Dreptul nr. 5-6/1993, p. 32 şi urm.; O. Căpăţână, Coordonate juridice ale privatizării, R.D.C. nr. 4/1996, p. 5-18.
4 T� Pătulea, Natura juridică a raporturilor dintre stat şi societăţile comerciale în ceea ce priveşte patrimoniul, loc. cit, p. 34. În acelaşi sens a decis şi Curtea Supremă de Justiţie, secţ.
de cont. adm., prin dec. nr. 284 din 13 aprilie 1994, B.J. 1994, p. 321).
5 Curtea Constituţională a decis în acest sens. A se vedea Decizia nr. 63 din 4 noiembrie 1993, C.D. 1992-1993, Bucureşti, 1994, p. 319 şi urm. În acelaşi sens sunt: Decizia nr. 32 din
