Pluralitatea de infractori
75
428. Pluralitatea constituită de infractori:
a. poate coexista cu participaţia penală proprie;
b. absoarbe infracţiunea care intră în scopul grupării, atunci când aceasta este săvârşită; c. exclude participaţia penală improprie.
429. Suntem în prezenţa pluralităţii constituite în cazul: a. infracţiunii de bigamie;
b. infracţiunii de evadare, atunci când la săvârşirea infracţiunii au participat mai multe persoane;
c. infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (art. 367 C. pen.).
430. Pluralitatea constituită:
a. reprezintă voinţa legiuitorului;
b. este dată de natura infracţiunii;
c. reprezintă voinţa instanţei de judecată.
431. Reprezintă condiţii ale pluralităţii constituite: a. existenţa unei grupări de cel puţin două persoane;
b. identitatea de scop infracţional;
c. gruparea să se constituie instantaneu, la momentul comiterii faptei.
432. Sunt condiţii ale pluralităţii constituite:
a. existenţa unei grupări de cel puţin trei persoane;
b. gruparea să aibă o anumită organizare, cu lider şi structură ierarhică; c. gruparea să se constituie pe parcursul derulării activităţii infracţionale.
433. Pluralitatea ocazională reprezintă:
a. participaţia penală;
b. participaţia naturală;
c. pluralitatea necesară.
434. Caracteristic pluralităţii ocazionale:
a. este faptul că există mai mulţi făptuitori care, fiecare în parte, execută anumite acte din conţinutul infracţiunii respective, în baza unei voinţe comune; b. este faptul că există mai mulţi făptuitori care, fiecare în parte, ajută sau înlesnesc săvârşirea unei infracţiuni, în baza unei voinţe comune;
c. este faptul că există mai mulţi făptuitori care, fiecare în parte, determină săvârşirea unei infracţiuni, în baza unei voinţe comune.
435. Actele participanţilor în cazul participaţiei ocazionale: a. pot fi de natură diferită;
b. sunt întotdeauna de aceeaşi natură;
c. pot fi de aceeaşi natură.
