436. Constituie consecinţe ale unităţii de infracţiune în cazul participaţiei penale: a. existenţa unei solidarităţi pasive în cazul plângerii prealabile, în sensul că aceasta este considerată îndreptată împotriva tuturor participanţilor, dacă a fost făcută sau menţinută împotriva unui participant; b. încadrarea juridică a faptei nu se răsfrânge asupra tuturor participanţilor; c. infracţiunea se consideră comisă la data consumării ei sau a rămânerii în formă de tentativă, indiferent de momentul în care fiecare participant şi-a adus contribuţia.
437. Constituie consecinţe ale unităţii de infracţiune în cazul participaţiei penale: a. dacă locul săvârşirii faptei este acela unde s-a comis actul de executare; b. inculpaţii vor răspunde solidar din punct de vedere civil pentru faptele prejudiciabile comise;
c. încadrarea juridică a faptei se răsfrânge asupra tuturor participanţilor, cu posibilitatea diferenţierii în funcţie de circumstanţele reale în care s-a săvârşit fapta.
438. În cazul participaţiei penale proprii:
a. nu este posibil ca toţi participanţii să acţioneze din culpă; b. este posibil ca toţi participanţii să acţioneze din culpă; c. toţi participanţii trebuie să acţioneze doar cu intenţie.
439. Pentru a se reţine coautoratul în cazul infracţiunii de omor se impune ca: a. acţiunea fiecărui coautor să fie aptă ca, în mod individual, să provoace moartea victimei; b. acţiunea participanţilor să fie conjugată;
c. se poate reţine şi în ipoteza în care acţiunea unuia dintre făptuitori se limitează la procurarea armei.
440. În cadrul participaţiei penale proprii:
a. instigatorul acţionează cu intenţie, iar instigatul fără vinovăţie; b. coautorii acţionează întotdeauna cu aceeaşi formă de vinovăţie; c. complicele poate să acţioneze şi din culpă dacă prevede rezultatul faptei, dar nu îl urmăreşte, socotind fără temei că nu se va produce.
441. Constituie condiţii ale pluralităţii penale:
a. existenţa unei pluralităţi de făptuitori;
b. săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală;
c. toţi participanţii să contribuie în mod egal la săvârşirea faptei.
442. După felul contribuţiei participanţilor, se distinge între: a. participaţie omogenă şi participaţie eterogenă;
b. participaţie proprie şi participaţie improprie;
c. participaţie spontană şi participaţie preordinată.
443. Atunci când autorul faptei acţionează din culpă, infracţiunea poate fi săvârşită: a. în participaţie penală proprie;
b. în participaţie penală improprie;
c. în pluralitate constituită de infractori.
