Vocea care îmi vorbea.
Şi, întorcându-mă, am văzut şapte candele de aur;
Şi, în mijlocul luminii lor strălucitoare,
Am văzut pe Cineva asemenea Fiului Omului,
Îmbrăcat în alb, alb ca zăpada.
Iar vocea Sa umplea aerul ca susurul unei ape curgătoare;
Iar în mâinile Sale erau şapte stele
Pline de lumina strălucitoare a cerurilor de unde au venit.
Iar când El vorbea, faţa Sa împrăştia lumină,
Luminoasă şi aurie ca o mie de sori.
Şi El a spus: „Nu te teme, Eu sunt cel dintâi şi cel de pe urmă,
Eu sunt începutul şi sfârşitul.
Scrie lucrurile care au fost, care sunt şi care vor fi de aici înainte,
Misterul celor şapte stele care
Îmi umplu mâinile
Şi al celor şapte candele de aur luminând cu lumina eternă.
Cele şapte stele sunt îngerii Tatălui Ceresc,
Iar cele şapte candele, îngerii Maicii Pământeşti.
Iar spiritul omului este flacăra
Care se împrăştie între lumina stelelor şi candelele strălucitoare:
O punte de lumină sfântă între cer şi pământ.
Aceste lucruri ţi le spune
Acela care ţine cele şapte stele în mâinile Sale,
Care merge în mijlocul flăcărilor celor şapte candele de aur.
Cel ce are urechi, să audă ce spune Spiritul:
„Aceluia care va birui, Eu îi voi da să mănânce din Arborele Vieţii,
Care se înalţă în mijlocul Paradisului strălucitor al lui Dumnezeu”.
Şi atunci am privit, şi, iată,
O uşă s-a deschis în cer:
Şi o voce care se auzea din toate părţile, asemenea unei trâmbiţe,
Mi-a vorbit: „Vino încoace,
Şi-ţi voi arăta lucruri care trebuie să se petreacă”.
Şi imediat am fost acolo, în spirit,
La pragul uşii deschise
Şi am intrat prin uşa deschisă
Într-o mare de lumină strălucitoare.
Iar în mijlocul oceanului orbitor de raze era un tron;
Iar pe tron era Cineva a cărui faţă era ascunsă.
Şi exista un curcubeu în jurul tronului,
Care avea aspectul unui smarald.
În jurul tronului se aflau treisprezece scaune înalte.
Şi pe aceste scaune am văzut şezând treisprezece bătrâni,
Învăluiţi în raze de lumină albă,
Iar feţele lor erau ascunse de nori de lumină în vârtej.
Şi şapte lămpi de foc ardeau în faţa tronului:
Focul Maicii Pământeşti.
Iar înaintea tronului străluceau şapte stele ale cerului:
Focul Tatălui Ceresc.
Înaintea tronului
Era o mare de sticlă asemenea cristalului:
