Vuieşte cu putere în mările furtunoase.
Să ştiţi că aerul pe care îl respiraţi
Este născut din respiraţia
Maicii voastre Pământeşti.
Respiraţia Ei este de azur
În înălţimile cerurilor,
Suspină pe vârfurile munţilor,
Freamătă printre frunzele pădurii,
Unduie câmpurile de cereale,
Se linişteşte în văile adânci,
Se încălzeşte în deşert.
Să ştiţi că tăria oaselor voastre
Este născută din oasele
Maicii voastre Pământeşti
Ea, a cărei carne se colorează în galben şi roşu
În fructele pomilor.
Lumina ochilor voştri
Şi auzul urechilor voastre
Sunt născute din Culorile şi sunetele
Maicii voastre Pământeşti,
Care vă scaldă în întregime
Ca valurile mării, peştii
Şi ca vârtejul de aer, păsările.
Adevăr zic vouă,
Omul este Fiul Maicii Pământeşti,
Şi de la Ea îşi primeşte Fiul Omului
Întregul său corp,
Chiar dacă corpul nou-născutului
Este născut de pântecul mamei sale.
Adevăr zic vouă,
Voi sunteţi una cu Maica Pământească;
Ea este în voi şi voi sunteţi în Ea.
Din Ea v-aţi născut,
În Ea trăiţi,
Şi în Ea vă veţi întoarce.
Păstraţi, de aceea, Legile Ei,
Pentru că nimeni nu poate trăi îndelungat,
Şi nu poate fi fericit
Decât acela care respectă pe Maica sa
Pământească,
