Sufletele ies din Dumnezeu ca suflete-„bebeluşi” şi, gradat, cresc şi evoluează
până la stadiul de suflete mature. De îndată ce ating maturitatea, ele devin la fel ca Părinţii Dumnezei ai lor. Ele îşi dau seama că fac parte din Tot, din Unimea Creaţiei, dar ele sunt dumnezei individuali cu drepturi depline, capabile să creeze universuri întregi, la fel ca şi Părinţii lor.
Deşi aveţi liber arbitru în cadrul lumilor mai joase, aveţi de asemenea o predestinare glorioasă, iar acesta este de a vă maturiza şi deveni Dumnezei Creatori ca şi noi. Ei bine, nu exact ca noi, pentru că fiecare suflet este unic şi are o anumită
contribuţie de făcut în cadrul Creaţiei, dar înţelegeţi ideea.
Vom petrece ceva mai mult timp vorbind despre evoluţia sufletului în Capitolul 5, dar subiectul acestei dizertaţii sunt transformările de pe Pământ şi perioada 2012-2030, astfel că, acum, vom dezvolta subiectul despre Dispensele care au intervenit asupra lumii voastre, deoarece această informaţie este relevantă pentru subiectul aflat în discuţie.
35
Capitolul 2
Dispensele Divine
Există un aspect al lui Dumnezeu care încă evoluează. O analogie extrem de simplă, alegorică şi metaforică, este aceasta: în timpul procesului explorării propriei Sale Creaţii, Dumnezeu învaţă din greşeli ce merge şi ce nu merge în privinţa evoluţiei sufletului. Pentru a corecta „greşelile” din proiectul iniţial, periodic se fac anumite „corecţii”, sub forma Dispenselor Divine. Puteţi spune că acestea sunt răspunsurile lui Dumnezeu la problemele inerente din cadrul liberului arbitru al universurilor.
Pentru multe suflete este dificil să accepte premiza că există imperfecţiuni în cadrul perfecţiunii Creatorului, dar acesta este modul în care majoritatea sufletelor experimentează Creaţia manifestă. Este important să depăşim starea de a judeca şi, pur şi simplu, să acceptăm faptul că şi Creaţia are imperfecţiuni. Permiteţi-ne să
folosim exemplul software-ului pentru unul din computerele voastre. Aşa cum ştiţi, se fac periodic actualizări care corectează problemele versiunilor anterioare. În loc de a înjura versiunile anterioare, pur şi simplu acceptaţi realitatea de a actualiza sistemul computerului.
Altă analogie care ar fi potrivită este cea a amendamentelor din cadrul constituţiilor ce guvernează multe dintre ţările suverane de pe Pământ. În unele dintre naţiunile dezvoltate ale voastre, aveţi amendamente la documentele fondatoare originale, care au fost date atunci când au fost descoperite probleme în cadrul principiilor şi regulilor originale.
Dumnezeu, în infinita Sa Înţelepciune şi Compasiune, emite decrete sau declaraţii care schimbă legile şi principiile universale, sau face excepţii de la acestea, în diverse moduri. În acest capitol vom discuta diferite modificări făcute acestui univers local.
Dispense relevante
Există câteva Dispense majore emise de Dumnezeu, care sunt relevante pentru progresul vostru, ca suflete individuale. Ele sunt, în ordine cronologică, după cum urmează :
(1) Soluţia la Separare (Căderea din Graţie) ;
(2) Salturile Galactice, care au loc la fiecare aproximativ 108 milioane de ani în acest sistem solar ;
(3) Alinierea Precesională a axei Pământului, care are loc la fiecare aproximativ 25.920 ani ;
36
(4) Roata Reîncarnării ;
(5) Spirala Înălţării ;
(6) Înălţarea în Masă ;
(7) Intervenţia Ajutoarelor lui Dumnezeu în timpul Civilizaţiilor Majore şi Ciclurilor Cosmice ;
(8) Introducerea Copiilor Iluminaţi (Fiinţe din Densităţi mai Înalte care se încarnează în Forma Umană).
Prima Dispensă Divină – Soluţia la Căderea din Graţie
Aveţi pe Pământ diferiţi învăţători şi învăţături care au detaliat prima Dispensă
Divină cu o exactitate destul de mare. Explicaţia de mai jos se bazează pe una dintre cărţile transmise prin channeling10 : „ Un curs de miracole”. Vom folosi, în discuţia noastră, terminologia particulară acestui cadru de referinţă.
Definiţia simplă a Căderii este „Tendinţa unui suflet de a se identifica cu tărâmul pe care îl explorează.” Soluţia la Cădere şi la credinţa rezultată – credinţa în separarea de Dumnezeu – s-au manifestat ca un program implantat şi imprimat în interiorul ADN-ul sufletelor căzute. Fără acest mecanism de intervenţie, decizia sufletelor de a evolua ar fi lăsată în totalitate la latitudinea liberului arbitru.
La numai câteva milioane de ani după apariţia sufletelor din Dumnezeu, multe suflete deveniseră deja atât de prinse în densităţile mai joase, încât exista riscul să
nu-şi mai amintească niciodată Originea lor Divină şi să nu facă alegerile necesare pentru a se elibera din sclavia identificării cu forma materială. Prin urmare, în acelaşi timp cu Căderea, exista deja o soluţie.
În eternitate, tot ce înseamnă timp se întâmplă ACUM, astfel că, în cele din urmă, nu există un interval de timp între o problemă şi soluţia sa. În cazul Căderii, această soluţie a fost o serie complexă de implanturi şi amprente în interiorul câmpului eteric al fiecărui suflet, sub forma unei serii de coduri şi chei ADN care declanşează trezirea la diferite intervale. Aceste declanşatoare afectează în mod semnificativ funcţionarea liberului arbitru. În timp ce, pentru un suflet încă este posibil să refuze să asculte Vocea lui Dumnezeu din interior (esenţa sufletului) în favoarea vocii ego-ului (partea identificată cu forma materială), devine din ce în ce mai dificil să ignore mesajele trimise de Dumnezeu prin activarea codurilor şi cheilor ADN. Şablonul Maestru al înălţării este una dintre cheile ADN implantate.
Acest şablon este activat în timpul celei de a 5-a Dispense Divine – Spirala Înălţării
– care va fi detaliată mai jos.
În esenţă, prima Dispensă a stabilit o legătură permanentă între sufletele separate şi sinele lor mai înalte (aspectele sufletului care se află în densităţile de la 5
la 12). Deşi, în mod fundamental, această legătură este eternă şi nu poate fi ruptă
10 „ Channeling”-ul este transmisia telepatică printr-o persoană numită „ channel” („ canal”, în lb.
engleză), care în româneşte se traduce prin „ medium” sau „ mesager”.
37
niciodată, perioada de timp (în ani pământeşti) necesară pentru fiecare suflet pentru a restabili această legătură pe cont propriu ar fi fost mult prea lungă, încât Creaţia să
se menţină într-o ordine cât de cât coerentă.
