specială, sunt dispăruţi ori declaraţi judecătoreşte morţi, precum şi în cazul în care, la încetareaadopţiei, instanţa hotărăşte că este în interesul minorului instituirea unei tutele.
131 Publicată în M. Of. nr. 1299 din 28 decembrie 2020.
141 Publicată în M. Of. nr. 409 din 10 iunie 2011.
o.u.G. NR. 80/2013
Art. 29 409
Codului civil, cu excepţia celor date în mod exclusiv în competenţa instanţei de tutelă,în prezent, completuri sau secţii specializate pentru minori şi familie. Or, acest lucru nuconcordă cu scopul noii reglementări în materia ocrotirii persoanei fizice, instituită prinCodul civil din 2009, care a stabilit în sarcina unei instanţe specializate îndeplinirea unorimportante atribuţii în materia ocrotirii persoanei fizice, precum şi luarea unor decizii sausoluţionarea unor probleme legate de viaţa persoanei fizice, cum sunt cele referitoarela capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice (art. 40, 41, 44, 46 şi 92 din Codul civil),căsătoria (art. 272 şi 274), drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale soţilor (art. 315, 316,318, 322, 337, 368, 388 din Codul civil), divorţul, filiaţia, autoritatea părintească, obligaţiade întreţinere, partajul în cazul coproprietăţii, capacitatea în materie de liberalităţi saunulitatea contractului încheiat de un minor. ( ... )
28. Astfel, lipsa de intervenţie a legiuitorului, în sensul reglementării, prin legeaprivind organizarea judiciară, a organizării şi funcţionării instanţei de tutelă, este de natură
să contravină dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la principiullegalităţii, în componenta sa referitoare la calitatea legii, precum şi dispoziţiilor art. 124
din Legea fundamentală privind înfăptuirea justiţiei, dat fiind faptul că nu asigură o bună
administrare a justiţiei, prin lipsa de corelare cu normele de drept substanţial instituiteîn Codul civil, care reglementează ocrotirea persoanei fizice, permanentizând o situaţietranzitorie, respectiv îndeplinirea de către o autoritate administrativă a unor atribuţiiatribuite prin lege unei instanţe judecătoreşti. ( ... )
29. Aşadar, în prezenta cauză, Curtea reţine că lipsa de intervenţie a legiuitorului,în sensul instituirii normelor privind organizarea instanţei de tutelă, de la data intrării învigoare a Codului civil şi până în prezent este de natură să denatureze scopul legii, respectivacela de a acorda unei instanţe judecătoreşti atribuţiile exercitate până la data intrării învigoare a Codului civil de o autoritate administrativă, respectiv autoritatea tutelară, avândîn vedere rolul crescut al tutorelui în administrarea bunurilor persoanei puse sub interdicţiejudecătorească, rol ce necesită un control efectiv din partea unei instanţe judecătoreşti,care beneficiază de garanţiile de imparţialitate şi independenţă. ( ... )31. De asemenea, în condiţiile în care legiuitorul a reglementat în mod expressoluţionarea cu celeritate a cererilor referitoare la ocrotirea persoanei fizice, în cazulinstituirii tutelei, cu consecinţa lipsirii de exerciţiul drepturilor civile, precum şi al minorităţii,lipsa reglementării normelor de organizare şi funcţionare a instanţei de tutelă lipseşte deeficienţă scopul legiuitorului instituit prin reglementarea de drept substanţial, respectivacela de implicare a instanţei judecătoreşti în luarea unor decizii sau soluţionarea unorprobleme legate de viaţa persoanei fizice, în toate cazurile în care este necesară intervenţiainstanţei de tutelă (capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice, raporturile copiilor cu părinţiiîn caz de divorţ, filiaţie, autoritatea părintească, obligaţia de întreţinere etc.).
32. Totodată, menţinerea sine dieîn fondul activ al legislaţiei a unei norme tranzitoriicontravine scopului unei dispoziţii tranzitorii, care trebuie să asigure, pe o perioadă
determinată, corelarea a două reglementări succesive, ceea ce este de natură să încalcecerinţele de calitate a legii, garanţie a principiului legalităţii, prin lipsa de previzibilitate areglementării. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, noţiunea de previzibilitate alegii impune legiuitorului ca normele pe care le edictează să fie clare, uşor de înţeles, fără
un conţinut echivoc, precise, în corelare cu întreg ansamblul normativ (a se vedea, în acestsens, Decizia nr. 710 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 1014 din 16 decembrie 2016, paragraful 28).
