Unitatea şi pluralitatea de infracţiuni
49
278. Consecinţele juridice ale unei infracţiuni continuate referitoare la aplicarea legiipenale în timp şi spaţiu sunt legate de:
a. data la care s-a consumat infracţiunea;
b. momentul efectuării primei acţiuni (inacţiuni) din componenţa infracţiunii continuate; c. momentul epuizării infracţiunii.
279. În cazul infracţiunii continuate se aplică:
a. pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii;
b. pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărei maxim se poate majora cu o treime în cazul pedepsei amenzii;
c. pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult o treime în cazul pedepsei închisorii sau amenzii.
280. În cazul infracţiunii continuate, legea de graţiere îşi produce efectele dacă: a. infracţiunea s-a consumat înainte de apariţia legii; b. infracţiunea s-a epuizat după apariţia legii;
c. infracţiunea s-a epuizat înainte de apariţia legii.
281. Constituie condiţii ale infracţiunii continuate: a. unitatea de subiect activ;
b. unitatea de rezoluţie infracţională;
c. unitatea de conţinut şi de subiect pasiv.
282. Infracţiunea este complexă când: