78
Irifracţiuriile asociate ma/praxisului comise de persoana fizică
constitui, în sine, o greşeală; spre exemplu, s-a decis într-o cauză în care medicul a ales un procedeu neobişnuit ( calificat de experţi ca fiind „anormal") că „alegerea unui procedeu sau a unei terapii dintre mai multe posibile este de domeniul conştiinţei practicianului şi nu ar trebui să angajeze răspunderea lui penală" 1 •
Dacă nu există o obligaţie profesională a medicului de a recurge numai la anumite tratamente sau metode, independenţa sa profesională neputând fi ştirbită, în schimb, o atare alegere va putea circumstanţia elementul material al infracţiunilor în discuţie atunci când alegerea este ea însăşi rezultatul încălcării unei anume obligaţii profesionale.
Spre exemplu, când alegerea este urmarea insuficientei cunoaşteri a procedeului ori a tratamentului (spre exemplu, prin ignorarea unor reacţii adverse general cunoscute); în această
situaţie, alegerea fiind generată de o insuficientă informare, ea poate constitui o faptă imputabilă medicului, întrucât este urmarea neîndeplinirii de către medic a obligaţiei sale generale de a şti, de a se informa. La fel, când procedeul ori tratamentul este greşit aplicat, greşit pus în practică, din cauze precum lipsa de pregătire (neîndemânarea), insuficienta cunoaştere a manevrelor care trebuie efectuate etc.
În acest sens, s-a decis că „trebuie făcută o diferenţă între cazul în care practicianul, din cauza necunoaşterii progreselor medicinii sau din cauza neglijenţei, aplică o metodă care a fost abandonată
întrucât era periculoasă 2 sau ineficace, pe de o parte, şi, pe de altă
parte, cazul în care practicianul repune în valoare un tratament mai vechi, ale cărui inconveniente au fost înlăturate prin progresul ştiinţei farmaceutice. Considerând că medicul este în principiu liber să aleagă tratamentul pe care îl crede cel mai susceptibil de a duce la vindecarea pacientului, nu revine instanţei să se alăture 1 Cass. Crim., 4 mai 1982 (www.legifrance.gouv.fr); prezentată şi de F. Vialla (direction), M Reynier (coordination), op. cit., p. 266.
2 Exemple de metode abandonate întrucât sunt considerate periculoase, cum ar fi aceea a extragerii fătului prin metoda „forcepsului acrobatic", a se vedea în D. Malicier, A. Miras, P. Feuglet, P. Faivre, op. cit., p. 120.
