pe care-l aşteaptă de la tată. Ceea ce cu tata poate fi bine-venitar putea fi receptat cu totul altfel dacă vine dinspre mamă.
Bebeluşul coexistă simultan cu copilul mic. Faţeta de bebeluşi-o arată poate mai mult mamei, iar pe cea de copil mic, maimult tatălui.
Cea mai mare dorinţă a unui copil la această vârstă şi scopulsău cel mai fierbinte sunt să ajungă de fiecare dată să îmbineaceste două faţete. Dacă ne gândim la marea încercare a copiluluide a găsi legături şi conexiuni, atunci acest lucru se aplică într-omare măsură şi relaţiei cu tata şi cu mama.
Pentru copii poate fi de un real ajutor dacă le arătăm încuvinte diferenţele dintre părinţi. ,,Cu mama, asta e aşa. Cu tatae altfel", ,,Lui tata îi place să facă asta. Mamei îi place să facă maidegrabă cealaltă", ,,Mamei nu-i place deloc asta. Lui tata îi esteindiferent." De asemenea, foarte util pentru copil este şi punereaîn cuvinte a ceea ce face el însuşi diferit. ,,Cu mama vrei aşa, cutata vrei altfel." Putem trăi în cea mai bună armonie unii cu alţiişi să fim totuşi foarte diferiţi între noi. Una nu o exclude deloc pecealaltă. Totul se integrează într-un întreg.
Din perspectiva mamei, diferenţele pot fi uneori considerabile.
„Ştiţi ce-a făcut ultima oară soţul meu când a trebuit să aibă
grijă de copil?! S-a uitat cu cel mic de numai doi ani la un meci de
fotbal la televizor!"
Într-adevăr, acest lucru nu pare să fie foarte potrivit pentruaceastă vârstă. Pentru mame, ,,a avea grijă de copil" înseamnă
aproape întotdeauna să se ocupe direct de el, într-o relaţie de unula unu. În cazul taţilor, lucrurile stau câteodată altfel. Specialitateataţilor este modul de trei. Şi ei fac cu plăcere ceva în doi - şianume, întreprind un al treilea lucru. Iar asta se desfăşoară după
alte reguli decât un dialog în doi. În locul meciului de fotbal, tataşi copilul pot face exerciţii sportive, activităţi de meşterit sau pot,chiar, să citească împreună o carte.
Tata nu-i ca mama
JOSEPHINE SCHWARZ-GERO
Într-un documentar din 2017 de la ORF, ,,Locuri ale copilăriei", actorul austriac Greg or Seberg îşi aminteşte de copilărialui timpurie. Vorbind şi despre bunicul său, din relatări reiese că
