Care este Grădina Fraternităţii!
Toţi oamenii vor deveni din nou fraţi
Sub ramurile tale întinse.
După cum Tatăl Ceresc îi iubeşte pe toţi copiii Săi,
Tot aşa noi iubim şi îngrijim toţi copacii
Care cresc pe pământul nostru.
Să-i păstrăm şi să-i îngrijim,
Ca ei să poată creşte înalţi şi puternici
Şi să umple din nou pământul cu frumuseţea lor,
Pentru că arborii sunt fraţii noştri,
Şi ca fraţi ne vom păzi şi iubi unii pe alţii.
Stelele
Stele îndepărtate,
Albe, sclipitoare!
Stele îndepărtate, pătrunzătoare,
Aducătoare de sănătate!
Razele lor strălucitoare,
Strălucirea şi gloria lor
Sunt toate, prin Legea Ta Sfântă,
Vorbitorii slavei Tale
O, Tată Ceresc!
Pe faţa Cerului
Tatăl Ceresc şi-a arătat puterea:
Şi iată! El a răspândit un Râu de Stele în urma Sa!
Noi invocăm strălucitoarele şi glorioasele Stele
Care înlătură toate temerile fiinţelor
Şi aduc sănătate şi viaţa întregii Creaţii.
Noi invocăm strălucitoarele şi glorioasele Stele
Cărora Tatăl Ceresc le-a dat
O mie de simţuri,
Glorioasele Stele care poartă în ele
Sămânţa Vieţii şi a Apei.
Strălucitoarelor şi glorioaselor Stele
Noi le facem o Invocare:
Cu înţelepciune, putere şi iubire,
Cu vorbe, fapte şi cuvinte potrivite,
Ne sacrificăm strălucitoarelor şi glorioaselor Stele
Care zboară către Marea Cerească
Asemenea săgeţii Aruncate spre Spaţiul Ceresc.
Invocăm strălucitoarele şi glorioasele Stele