15. Aceştia trei din urmă merg după comandanţii claselor de stele, fiecare merge de fiecare dată după aceia care împart anul în patru părţi.
16. În prima parte a anului apare Melkel, care se mai numeşte şi Tarnaa şi Zahaia.
17. Zilele supuse influenţei sale sunt în număr de nouazeci şi una.
18. Şi iată ce se întamplă pe pământ în timpul acestor zile: sudoare, căldură şi muncă. Toţi arborii devin fertili, frunzele cresc, recolta de cereale îi bucură pe agricultori , trandafirii şi toate florile împodobesc câmpiile iar copacii morţi în iarnă, acum se usucă.
19. Iată-i pe cei care conduc al doilea rând: Barkel, Zahebelo şi Heloyalel, pe care îl ajuta şi Helammelak, numit şi soare sau prea strălucitorul.
20. Zilele supuse influenţei lor sunt în număr de nouăzeci şi una.
21. Iată ce se întamplă pe pământ in acest timp: căldură şi secetă, pomii îşi dau fructele lor şi fructele sunt bune de uscat.
22. Turmele merg la păşunile lor şi oile se aşează jos. Se recoltează toate darurile pământului, se îngrămădesc grânele în hambare şi se pun strugurii în prese.
23. Numele celorlalţi sunt: Gedael, Keel, Heel.
24. Cărora trebuie să îl adăugăm pe Asphael.
25. Şi zilele autorităţii sale sunt împlinite şi terminate.
Capitolul 80
1. Şi acum fiul meu Metusala, ţi-am împărtăşit toate viziunile pe care le-am avut înaintea ta.
Am avut altele doua înainte de căsătoria mea şi una dintre ele nu seamănă cu cealaltă.
2. Prima mi-a apărut în timpul când eram ocupat să citesc, şi a doua cu câtva timp înainte de căsătoria cu mama ta. Acestea au fost doua viziuni importante.
3. În legatură cu ele am întrebat pe Domnul.
4. M-am odihnit în casa bunicului meu Mahalaleel şi am văzut cerul strălucitor şi luminos.
5. Şi m-am prosternat şi am văzut pământul mistuit de o mare genune şi munţii agăţaţi deasupra munţilor.
6. Coline cădeau peste coline, copacii cei mai înalţi se despicau pe toată lungimea lor şi erau aruncaţi în adânc şi cădeau până la fund.
7. Văzând acest prăpăd, vocea mea s-a împleticit. Am strigat Gata, s-a sfârşit cu pământul.
Atunci bunicul meu Mahalaleel ma ridica şi îmi spuse: Pentru ce strigi fiul meu, de ce jeleşti?
8. Îi povestii viziunea pe care am avut-o şi el îmi spuse: Ce ai văzut tu este grav fiul meu.
9. Şi viziunea pe care tu ai avut-o este izbitoare, ea se refera bineînţeles la păcatele pământului, pe care trebuie să îl înghită adâncurile. Da, va veni o mare pustiire.
10. Pentru aceasta, O! fiul meu, ridică-te şi roaga-l pe Dumnezeul gloriei, căci tu eşti credincios şi pentru ca El să lase câteva persoane pe pământ şi pentru ca oamenii să nu piară cu toţii.
Fiul meu pustiirea va veni din cer pe pământ şi aceasta va fi o mare ruină.
11. Atunci ma ridicat şi Îl implorai pe Dumnul, mi-am scris rugile mele pentru generaţiile din lume, dându-i fiului Metusala toate lămuririle pe care el putea să le dorească.
12. Şi când am ieşit şi am văzut soarele ridicându-se la răsărit, luna coborând la apus, toate stelele pe care Dumnezeu le-a creat înaintând falnic pe cer, atunci L-am preamărit pe Domnul a toată
dreptatea, am slăvit numele Său cel Sfânt, pentru că el a făcut ca soarele să se ivească prin ferestrele de la răsărit, el urcă şi se ridică pe bolta cerului şi âşi âmplineşte calea sa strălucitoare.
Capitolul 81
1. Şi ridicai mâinile spre cer şi laudai pe Cel Prea Înalt. Şi deschisei gura şi mă folosi de limba pe care Dumnezeu a dat-o tuturor copiilor oamenilor, pentru a o folosi ca unealtă pentru gândurile lor şi L-am slăvit în aceşti termeni:
2. Tu eşti binecuvântat Doamne, rege puternic şi desăvârşit, Domnul tuturor creaturilor din cer, Rege al regilor, Domn al întregului univers a cărei Domnie, Stăpânire şi Măreţie nu se va termina niciodată.
3. Din veac în veac Domnia Ta va dăinui. Cerurile sunt tronul tău pentru totdeauna şi pământul este scara ta din veşnicie în veşnicie.
4. Căci Tu le-ai făcut şi Tu eşti cel care le conduci. Nimic nu poate ocoli puterea Ta fără
sfârşit. Cu Tine înţelepciunea rămâne veşnic aceeaşi, ea vegheză fără încetare lângă tronul Tău. Tu cunoşti, Tu vezi,Tu auzi tot, numic nu scapă privirii Tale puternice, căci ochiul tău este pretutindeni.
5. Iată îngerii care au călcat ordinele Tale şi furia Ta planează asupra trupurilor omeneşti până
în marea zi a judecăţii.
6. Ci, Domnul Dumnezeul meu, rege puternic şi îndulgent te implor, te rog insistent ascultă
rugile mele, fă ca paşii mei să dăinuiască pe pământ şi ca neamul omenesc să nu piară cu totul!
7. Nu părăsi pământul devastat şi fă ca el să nu fie distrus niciodată!
8. O, Doamne înlătură de pe faţa pământului fiinţele care te-au jignit. Dar păstrează rasa celor drepţi pentru a dăinui pentru totdeauna. O Doamne nu îţi întoarce faţa de la servitorul tău!
