Planul a apărut dintr-o noțiune deformată de a obține putere spirituală din sângele nevinovaților, asigurând astfel stabilitatea politică a papalității de la Roma. Aceste acte nu sunt doar genocidale, ci și de natură sistemică și instituționalizată. "Cel puțin din 1773, ele par să fi fost efectuate de Biserica Romano-Catolică, de iezuiți și de toți papii" (În Christianobserver.net).

Totul este în concordanță cu sistemul lor de credință, pentru că dacă Hristos este fiul lui Lucifer, Hristos este Moloh, Baal și Bel-Marduk, divinitatea căreia babilonienii îi ofereau sacrificii de copii.

Pălăria mitră religioasă purtată de papă și de episcopii săi reprezintă un cap de pește în onoarea lui Enki, zeul sumerian al apei, al creației și al cunoașterii, cunoscut și sub numele de Lucifer în interpretarea modernă a acestei povești.

Utilizarea greșită a cuvintelor este abundentă și, în mod natural, confuză, ca atunci când folosim cuvântul englezesc pentru Dumnezeu pentru a reprezenta opusul englezesc al cuvântului dog, care implică opusul unei creaturi iubitoare, loiale și pline de compasiune, pentru a caracteriza un conducător tiranic brutal.

Nu este o simplă coincidență, dacă luăm în considerare faptul că, în cultul Boemei din lemn, politicienii și alte personalități celebre sunt chemați să

practice "incinerarea compasiunii" în fața unei bufnițe gigantice de 12 metri lungime, care îl reprezintă pe Moloch.

Printre personalitățile notabile care au participat de-a lungul anilor la această

nebunie, în care membrii sunt dezbrăcați, purtând doar veșminte albe și negre, se închină la o bufniță și petrec câteva zile înconjurați de prostituate, se numără (în ordine alfabetică): Ambrose Bierce, Art Linkletter , Bret Harte,

Calvin Coolidge, Charlie Chaplin, Charles Schwab, Clint Eastwood, Colin Powell, Douglas Fairbanks, Dwight Eisenhower, Frank Borman, George Bush Senior, George Schultz, Gerald Ford, Henry Kissinger, Herbert Hoover, Jack London, Mark Twain , Pete Wilson, Richard Nixon, Ronald Reagan, Wally Schirra, Walter Cronkite, Will Rogers și William Howard Taft.

Chiar și Regina Elisabeta a Marii Britanii a fost văzută acolo în 1983.

"Majestatea Sa a fost onorată cu o ceremonie de dans păgân extatic, completată cu recuzită scumpă și elaborată, cum ar fi piramidele egiptene și ziguratele babiloniene" (In Money for Power de John P. Hunter III).

Scopul închinării acestei bufnițe, într-un ritual pe care ei îl numesc

"incinerația compasiunii" - în care cineva își abandonează sentimentele de compasiune, empatie și dragoste pentru viața umană - nu este singurul." Din acest Grove au apărut povești despre orgii homosexuale sălbatice, prostituate de sex masculin și feminin angajate în ceea ce poate fi descris doar ca jocuri sexuale extreme, copii mici care sunt exploatați în moduri de nedescris, și chiar inclusiv crime rituale cu sânge rece. Există povești care implică

adevărate sacrificii umane pe "altarul" statuii zeului bufniță" (In Secret Societies de Nick Redfern).

Este de înțeles că este foarte greu de crezut, până când reporterul Alex Jones a reușit să se infiltreze la fața locului și să înregistreze evenimentul în desfășurare.

În esență, liderii din întreaga lume, aflați în diferite poziții de putere, își arată

loialitatea față de zei prin practicarea unor ritualuri care demonstrează

abandonarea empatiei, pentru că numai o dorință psihopată de putere și împotriva umanității poate justifica menținerea unor astfel de figuri în locuri de influență.

Putem spune că nu există nicio diferență între ipotezele făcute despre Moloh,

Dumnezeu și răul pur.

Nu vreau să spun prin aceasta că Iisus a fost un individ rău, ci mai degrabă că

multe minciuni sunt spuse în numele lui, atât celor care vor să facă bine, cât și celor care fac rău. Folosirea abuzivă a numelui său este intenționată și urmărește să capteze inimile și mințile tuturor pentru un scop comun -

înrobirea umanității.

Capitolul 27 - Ritualul băutului de sânge A u fost creștinii înșelați să se închine lui Moloh prin intermediul unei figuri mitologice numite Iisus, care nu a existat niciodată? Există un conflict de credință atunci când personalități publice celebre pretind că sunt creștine și sunt acuzate de sacrificii de copii și vrăjitorie?

În vechiul Babilon, oamenii îl venerau pe Moloch sacrificându-i copii, la fel cum a afirmat fostul secretar de stat american Hillary Clinton în 2009 într-un e-mail adresat fostului consilier american al președintelui Barack Obama, John Podesta, dezvăluit de Wikileaks.

Scandalul e-mailurilor Clinton-Podesta este plin de referiri la pedofilie și satanism, cum ar fi "gătitul cu spirit" și "sacrificarea unui pui", despre care mulți susțin că este un cuvânt de cod pentru copii.

În Psalmul 106: 34-43, se spune despre babilonieni că: "Și-au jertfit fiii și fiicele demonilor, vărsând sânge nevinovat, sângele propriilor lor fii și fiice, pe care i-au jertfit idolilor din Canaan, spurcând țara cu vărsare de sânge."

Dovada că elitele mondiale sunt implicate în sacrificarea copiilor a fost prezentată și de Ted Gunderson - fost director al FBI - care a susținut că

există o rețea internațională de trafic de copii și pedofilie asociată cu diverse

ritualuri. Inclusiv vânzarea de copii ca sclavi și trimiterea lor la Washington DC pentru a fi folosiți în orgiile sexuale ale politicienilor.

Având în vedere că în Statele Unite dispar anual peste 100.000 de copii, Gunderson a declarat că FBI-ul a fost pe deplin complice la mușamalizare.

Nu este surprinzător faptul că cazul lui Hillary Clinton a fost trecut cu vederea. Potrivit fostului director adjunct al FBI, James Kallstrom, Bill și Hillary Clinton fac parte dintr-o "familie de infractori" care a creat un cartel pentru a mitui și intimida înalți oficiali ori de câte ori una dintre infracțiunile lor este investigată.

El a mai spus că Hillary Clinton este o "mincinoasă patologică" și o agresoare sexuală prădătoare, iar Bill Clinton este un violator în serie ale cărui crime au fost acoperite de generații succesive de funcționari corupți aflați pe statul de plată al lui Clinton (într-un interviu cu John Catsimatidis).

Se spune că imaginile găsite pe laptopul lui Anthony Weiner (soțul lui Huma Abedin, arestat în 2017 pentru sexting cu un minor) i-au făcut pe unii dintre cei mai înrăiți polițiști din NYPD să plângă, să vomite și să caute ajutor psihologic. Sursele susțin că filmarea le arată pe Hillary Clinton și Huma Abedin violând, mutilând și terorizând o fată prepuberă, determinând corpul copilei să elibereze Adrenochrome în sângele ei, înainte de a o sângera și de a bea sângele în timpul unui sacrificiu ritual satanic.

Potrivit celor care cunosc bine drogul preferat al elitelor, consumul acestui sânge provoacă o senzație "intensă" și "exotică".

Fie că face parte sau nu dintr-un sacrificiu de sânge, tendința de a bea sânge este în creștere în întreaga lume și a devenit o mare afacere. "Comunități de oameni obișnuiți - infirmiere, angajați ai barurilor, secretare - beau sânge uman în mod regulat" (În bbc.com).

Potrivit lui Dame Linda Partridge - genetician la University College London -

"cercetările arată că sângele tânăr poate permite oamenilor să trăiască o viață

fără boli precum cancerul și bolile de inimă până la moarte" (în The Times).

Cercetătorii de la startup-ul Ambrosia au observat îmbunătățiri ale biomarkerilor pentru diferite boli după ce 70 de participanți la un studiu au primit plasmă - principala componentă a sângelui - de la voluntari cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani. Și un alt start-up, numit Elevian, a anunțat că a primit o investiție de 5,5 milioane de dolari pentru a-și susține abordarea.

Ambrosia oferă în prezent plasmă de sânge pentru adolescenți clienților mai în vârstă, la un cost de 8.000 de dolari pentru doi litri și jumătate.

Capitolul 28 - Ce se întâmplă dacă Iisus biblic nu a existat niciodată?

D e ce este numele Iisus folosit de atât de multe religii dacă nu există

nicio dovadă seculară din primul secol care să susțină existența cuiva numit Yeshua Ben Yosef?

Perioada în care se presupune că a existat Iisus Hristos este una dintre cele mai bine documentate perioade din istoria antică. Cu toate acestea, nu există

practic nicio dovadă istorică a presupusei sale existențe în niciun document istoric contemporan și, cu siguranță, nu ar fi trecut neobservat dacă ar fi făcut atâtea miracole.

Bart Ehrman - profesor de studii religioase la Universitatea din Carolina de Nord la Chapel Hill și la Universitatea Rutgers - a declarat că: "Oricât de ciudat ar părea, nu există nicio mențiune despre Iisus din partea niciunuia dintre contemporanii săi păgâni. Nu există niciun act de naștere, niciun proces-verbal, niciun certificat de deces; nicio manifestare de interes, nicio insultă aprinsă, nicio referire trecătoare - nimic. Într-adevăr, dacă ne extindem câmpul de cercetare în anii de după moartea sa - chiar dacă

includem întregul prim secol al Epocii Comune - nu vom găsi nici măcar o

singură referire la Iisus în nicio sursă necreștină sau neevreiască de orice fel.

"