Şi gură mută ―
De ce taci şi nu vorbeşti?...
Sau, ca zâna din poveşti,
Nici tu nu ştii cine eşti?...
Fii cuminte...
Şi-nţelege
Că păpuşa, când se strică,S-a sfârşit,
Nu se mai drege
Chiar când este-o păpuşică
Cum eşti tu ―
Păpuşă mică,
Cu prezenţa indecentă,
Ca Ofelia dementă...
Fii cuminte...
Şi-astă-seară,
Nu mai hoinări pe-afară
Ca o biată „pierde-vară”.
Fii cuminte
Şi, mai bine,
Stai pe loc, nu mai pleca!...
Stai colea,
Pe canapea ―
Lângă mine...
Uite-aşa!...
Ca păpuşile-n vitrine
Sau ca sfintele creştine
Când Cristos le convertea!...
Şi de milă ― că era,
Biata fată,
Goală toată...
Şi n-avea nimic pe ea,
Nici măcar o pijama... ―
I-am împrumutat pe-a mea!...
Iată vina mea de-aseară ―
Mai mult vină literară!...
Dar de-aseară, Doamne sfinte,
Păpuşica e cuminte!...
FETIŢA DIN FĂGĂDĂU
De ce mi-ai promis că vii
Cu buzele-ţi arămii,