•

de acelaşi autor

Faruri, vitrine, fotografi , poeme, cartea românească, 1980; Poeme de amor, cartea românească, 1983; Totul, poeme, cartea româ nească, 1985; Visul (în ediţi le următoare Nostalgia), povestiri, cartea ro mâ -

nească, 1989, Humanitas, 1993; Levantul, poem epic, cartea româ -

neas că, 1990, Humanitas, 1998; Visul chimeric, studiu critic, litera, 1991, Huma nitas, 2011; Travesti, roman, Humanitas, 1994 (a devenit roman grafic în limba franceză); Dragostea, poeme, Huma nitas, 1994; Orbitor: Aripa stângă, roman, Humani tas, 1996; Dublu CD, poeme, Huma nitas, 1998; Postmoder nismul românesc, studiu critic, Humanitas, 1999; Jurnal I, Humanitas, 2001; Orbitor: Corpul, roman, Humanitas, 2002; Enciclopedia zmeilor, carte pentru copi , Humanitas, 2002; Pu -

ruri tânăr, înfă şurat în pixeli, publi cistică, Humanitas, 2003; Par fumul aspru al ficţiuni , audio book, Huma nitas, 2003; Plurivers, vol. i şi ii, poeme, Humanitas, 2003; Cincizeci de sonete, poeme, Brumar, 2003; De ce iubim femeile, povestiri şi audio book, Humanitas, 2004; Baroane! , publicistică, Hu manitas, 2005; Jurnal II, Humanitas, 2005; Poeme în garanţie, audiobook, casa radio, 2005; Orbitor: Aripa dreaptă, roman, Humanitas, 2007; Dublu album, poeme, Hu manitas, 2009; O seară la Operă, poeme, şti nţa, chişinău, 2009; Nimic, poeme, Humanitas, 2010; Fru moasele străine, povestiri, Humanitas, 2010; Zen: Jurnal 2004–2010, Humanitas, 2011; Ochiul căprui al dragostei noastre, pu bli -

cistică şi proză, Huma nitas, 2012; Fata de la marginea vieţi , poves tiri alese, Humanitas, 2014; Poezia, Huma nitas, 2015; Solenoid, Humanitas, 2016; Peisaj după isterie, publicistică, Huma nitas, 2017; Ştiutori . Trei povestiri din Orbitor, Humanitas, 2017; Un om care scrie. Jurnal 2011–

2017, Humanitas, 2018; Melancolia, Huma nitas, 2019; Creionul de tâm -

plărie, Humanitas, 2020.

cărţile lui Mircea cărtărescu au primit cele mai importante premi lite -

rare româ neşti, ca şi importante premi internaţionale: Premiul literar Giuseppe acerbi, italia (2005); Premiul interna ţional pentru literatură

de la Vilenica, Slovenia (2011); Premiul inter naţional pentru lite ratură al oraşului Berlin (2012); Premiul interna ţional pentru poe zie Novi Sad, Serbia (2013); Pre miul inter naţional Spycher-leuk, elveţia (2013); Pre -

miul la tormenta en un vaso, Spa nia (2014); Pre miul euskadi de Plata, San Sebastián (2014); Premiul oraşului leipzig pentru înţe legere euro -

peană (2015); Pre miul de stat al austriei pentru literatură euro peană

(2015); Premiul „Gregor von rezzori“, Florenţa (2016), Premiul leteo, Spania (2017); Premiul „thomas Mann“ pentru lite ra tură, lübeck (2018); Premio Formentor de las letras, Palma de Mal orca (2018); Pre -

miul Strega, roma (2018); Prix Mil epages, Vin cennes (2019); Prix transfuge, Paris (2019).

„C`ci cunoaºtem în parte ºi prorocim în parte;

dar când va veni ce este des`vârºit, acest în parte

se va sfârºi.

Când eram copil, vorbeam ca un copil, sim -

þeam ca un copil, gândeam ca un copil; când am

devenit matur, am terminat cu ce era copil`resc.

Acum vedem c` într-o oglind` în chip întu -

necos, dar atunci vom vedea faþ` în faþ`; acum

cunosc în parte, atunci voi cunoaºte deplin, cum

am fost cunoscut ºi eu pe deplin.“

SF. PAVEL, Corinteni, I, 13, 9–12

Partea întâi

çnainte s` se construiasc` blocul de vizavi ºi

totul s` devinècranat ºi irespirabil, priveam nopþi întregi Bucu -

reºtiul de la tripla fereastr` panoramicà camerei mele din ªtefan cel Mare. Fereastra reflecta de obicei mobilierul s`rac al înc`perii, un dormitor de lemn g`lbui, o toalet` cu oglind`, câteva plante, aloe ºi asparagus, în ghivece de argil`, aºezate pe mas`. Lustra cu aba jururi de sticl` verzuie, unul dintre ele ciobit de mult timp.

Spaþiul galben al camerei devenea ºi mai galben adâncindu°se în uriaºa fe reastr`, iar eu, un adolescent ascuþit ºi boln`vicios, în pija ma rufoas` ºi cu un fel de vest` l`b`rþat` deasupra, st`team toat` dup`°amiaza aºezat cu fundul pe lada de la studio, privind în ochi, ca hipnotizat, reflectul meu din oglinda str`vezie a feres -

trei. Pi cioarele le þineam pe caloriferul de sub geam, care iarna îmi ardea t`lpile, dându°mi un amestec pervers, subliminal, de pl` -

cere ºi sufe rinþ`. çmi vedeam în geamul galben, sub floarea triplà fan tomei lustrei, faþa subþire ca o lam` ºi ochii cu cearc`ne violete sub ei. Câteva fire de mus taþ` f`ceau ºi mai evidentàsi -

me tria gurii, care era de fapt asimetria întregii mele feþe. Dacùnei fotografii de°ale mele i°ai acoperi jum` tatea stângà feþei, ai avea imaginea unui tân`r deschis ºi voluntar, cu tr`s`turi

aproape frumoase. Cealalt` jum`tate, îns`, surprindea ºi înspì -

mân ta: ochiul era aici mort ºi gura tragic`, ºi lipsa de spe ranþ`

se întindea pe întreaga piele a obrazului ca o eczem`.

9

Abia când stingeam lumina în camer` m` simþeam îns` cu ade v`rat eu. Deodat` pe pereþi începeau s` se roteasc` dungile albastre electric ºi verzi fosforescente ale tramvaielor care treceau huruind pe ºoseaua aflat` cu cinci etaje dedesubt, deodat` deve -

neam con ºtient de zgomotul îngrozitor al traficului ºi de singur` -

tatea ºi triste þea f`r` cap`t a vieþii mele. Întrerup`torul era dup`

ºifonier, ºi când stingeam lumina odaia devenea un acvariu livid.

M` miº cam, ca un peºte b`trân, printre mobile putrede, mirosind ca rezi du urile marine dintre stânci, înaintam pe covorul de iut`, aspru sub t`lpi, pân` la lad`, màºezam iar pe ea, puneam picioarele pe calorifer ºi fan tasticul Bucureºti exploda deodat` dup` sticla al bastr` de lun`. Era ca un triptic nocturn, de o str`lucire sticloas`, nesfârºit`, inepuiza bil`. Dedesubt, vedeam o parte din ºosea, cu stâl pii ei electrici ca niºte cruci de metal, susþinând firele de tramvai ºi becurile roze, care iarna scoteau din noapte valuri peste valuri de ninsoare furioas` sau lent`, rar` ca în desenele animate sau abun dent` ca o blan`. çn nop þile de var` îns`, m` distram ima -

gi nân du°mi câte un crucificat cu cu nun` de spini pe creºtet, þintuit de fiecare din ºirul nesfârºit de stâlpi. Costelivi ºi pletoºi, cu ºter -

gare umede în jurul ºoldurilor, ar fi urm`rit din ochii înl` crimaþi scurgerea automobilelor pe strada pietruit`. Doi–trei copii, cine ºtie de ce întârziaþi pân` la ora aceea din noapte, s°ar fi oprit ºi l°ar fi privit pe Cristul cel mai apropiat, ridicându°ºi spre lun`

feþele tri unghiulare.

Vizavi se afla centrul de pâine, apoi câteva curþi ºi un chioºc ro tund de tutungerie. Un centru de umplut sifoane. O alimen -

tar`. Poate fiindcàm traversat prima dat` ºoseaua singur ca s`

cump`r o pâine visez atât de des acel loc. çn visele mele el nu mai este o magher niþ` mizerabil`, mereu întunecoas`, unde o b`trân`