Roz, roşu corai sunt culori legate de imaturitate. Le vedem de obiceila tineri. În cazul unui adult, acestea arată o mentalitate deadolescent întârziat, o grijă infantilă faţă de sine însuşi. De fiecare
dată când există roşu, există tendinţa ia tulburări nervoase. Astfelde persoane ar trebui să-şi facă timp să se calmeze, să seexteriorizeze.: Roşu, culoarea planetei Marte, corespunde lui DO îngama muzicală. În creştinismul primitiv, roşul era asociat cu Patimalui Christos. Era culoarea războiului, a luptei, a sacrificiului.
Oranj
Culoare a Soarelui, ea este revitalizantă. Este, în general, oculoare bună, o deschidere către ceilalţi. Totuşi, nuanţa! Dacă
oranjul viu arată vitalitatea şi controlul de sine, oranjul închisdenotă o atitudine delăsătoare, lipsă de ambiţie şi în mod obişnuitlene. Oamenii care au oranj în aura lor sunt supuşi tulburărilorrenale. În liturghia creştină oranjul simboliza gloria, forţa, fructelePământului, toate lucrurile asociate în mod firesc Soarelui. În gamă,oranjul corespunde notei RE.
Galben
Auriu, strălucitor, el indică sănătatea celor care sunt „în apelelor”, a celor care se îngrijesc atât cât trebuie, care nu se plictisesc şicare învaţă uşor. Ei sunt fericiţi, prietenoşi şi serviabili. Dar dacă
galbenul este palid, ei sunt timizi. Dacă galbenul tinde spre roşu,sunt timizi [... ] şi nehotărâți, lăsându-se conduşi de ceilalţi.
Galbenul corespunde lui MI şi planetei Mercur.
Verde
Dacă este smarald şi mai ales cu urmă de albastru, esteculoarea vindecării. Serviabil, tonic, amical, prietenos, verdele esteculoarea medicilor şi infirmierelor care au întotdeauna această
culoare în aura lor. Rareori este o culoare dominantă, ea fiind maidegrabă un contrapunct. Cu cât tinde spre albastru, cu atât estemai folositoare şi demnă de încredere. Dacă tinde spre galben, îiscade valoarea. Verdele cu mult galben simbolizează înşelătoria.
Regulă generală: verdele vindecător, intens se vede doar încantitate mică, dar este bine să-l avem în aură. El corespunde lui
Saturn şi notei muzicale FA. În liturghia creştină primitivă, eraasociat cu tinereţea, cu fertilitatea Naturii.
Albastru
Întotdeauna a fost culoarea Spiritului, simbolul contemplării, alrugăciunii, al cerului [...]. Se mai spune că albastrul este adevărataculoare a Soarelui şi că este culoarea lui Jupiter, care guvernează
cele mai înalte gânduri şi marile idei. Aproape toate nuanţele dealbastru sunt bune, dar cele mai intense sunt cele mai bune.
Albastrul pal indică o persoană superficială care totuşi luptă să-şicucerească maturitatea.
Albastrul mediu relevă o persoană care lucrează din greu să
se perfecţioneze [...]. Bleumarin îl arată pe lucrătorul de fond carese cufundă în activitatea sa. Oamenii cu albastru închis sau intensurmează în general o cercetare spirituală şi îşi dedică viaţa uneimari cauze, cu dezinteres (fie ştiinţă, artă, serviciu social etc.). Amvăzut acest albastru închis intens la multe surori de caritate,scriitori şi, de asemenea, cântăreți! Albastru este asociat cu nota SI.
În liturghie, el simboliza cele mai înalte sfere spirituale alesufletului.
Indigo şi violet
Aceste culori arată o fiinţă care urmează o experienţă
religioasă sau caută o cauză căreia să i se dedice. Pe măsură ce ogăseşte şi i se consacră, aceste culori fac loc albastrului intens. Separe că acesta din urmă este o emanare naturală a sufletului,imediat ce el a ajuns pe calea care i se potriveşte. Dar cei care aupurpuriu au tendinţă la orgoliu, căci există o infiltraţie de roz.
Tulburările cardiace, bolile de stomac sunt frecvente la cei cuindigo, violet şi purpură în aură. Indigoul corespunde notei LA şiplanetei Venus. Violetul corespunde Lunii şi notei SI. Din punct devedere liturgic, semnificaţia lor erau ispăşirea şi suferinţa.
Alb
Este, în mod logic, culoarea perfectă spre care tindem toţi.
Dacă sufletele noastre ar fi atins armonia absolută, toate vibraţiilenoastre colorate s-ar topi într-un alb strălucitor. Christos a avut oastfel de aură [...].
Culoarea este lumina şi lumina este manifestarea Creaţiei.
Fără lumină n-ar fi viaţă. Lumina este prima mărturie a Creaţiei. Dejur împrejurul nostru există culori pe care nu le putem vedea, totaşa cum există sunete pe care nu le putem auzi căci lumeaînţelegerii noastre este prea strimtă. Vedem numai câteva culoriîntre roşu şi violet. Dincolo de unul şi de celălalt, există un numărnebănuit de culori. Unele sunt atât de strălucitoare, încât ne-ar şocadacă le-am vedea şi am orbi [...]. Terapia prin culoare va devenicurentă atunci când vom fi acceptat existenţa aurelor şi vom fiînvăţat să le citim... În mod firesc, nu ne putem transforma aureleimediat în lumină curată, albă. Dar putem învăţa să depistămsemnele de tulburări nervoase, fizice şi mentale şi astfel, să letratăm aşa cum trebuie, datorită diagnosticului făcut pe aură. [... ]
Aura emană din tot corpul, dar în mod obişnuit ea este mai intensă
în jurul umerilor şi capului. Acolo se poate vedea cel mai uşor.
Probabil din cauza numeroşilor centri glandulari şi nervoşi localizaţiîn această zonă.
În general, culorile închise denotă mai mult efort practic, puterede voinţă, forţă mentală. Culorile de bază se schimbă pe măsură cepersoana se dezvoltă sau întârzie să se dezvolte! Dar tonurile maiuşoare, pastelurile se topesc şi se şterg rapid pe măsură ce seafirmă temperamentul. Spiritul, constructorul sufletului, estefactorul esenţial care guvernează aura. Hrana, mediul înconjurătorşi alte condiţii au şi ele efectele lor.
Forma aurei poate ajuta la interpretarea sa. [...]. De mai multeori am văzut oameni ale căror aure aveau mici cârlige luminoase.
De fiecare dată era vorba de cineva cu o responsabilitateimportantă pe lingă grupuri umane mari, ca director sau inspirator.
Odată am văzut un bărbat a cărui aură era traversată de olinie venind de sus şi căzând pe umărul stâng, cu alb, verde şi multroşu amestecat cu albastru. Am interpretat-o ca pe o inspiraţieprimită de acest om şi pe care el o folosea într-un scop constructiv.
L-am întrebat dacă nu era scriitor, căci am avut sentimentul că erachiar aura care trebuia pentru acest gen de profesie. Mi-a răspunscă da, dar că acum făcea mai mult o muncă de predare a
cunoştinţelor şi ţinea conferinţe, străduindu-se să-i ajute pe ceilalţicu informaţiile sale.
Şi cum învăţăm să citim aurele?
