Intuiţia poate fi considerată, prin urmare, ca începutul practic al parapsihologiei.
DAŢI-NE,
DOMNULE
CAYCE,
INDICAŢII
PENTRU
DEZVOLTAREA INTUIŢIEI.
Să aveţi încredere, din ce în ce mai multă încredere, în ceea cevine din străfundurile voastre. Iată un mod foarte curent - Şi foarteeficace -de dezvoltare a intuiţiei: de fiecare dată când se pune oproblemă, întrebaţi-vă eul mental şi obţineţi răspunsul lui, da saunu. Aveţi încredere în acest răspuns. Nu acţionaţi imediat (dacă
vreţi să dezvoltaţi forţele intuiţiei), ci rugându-vă şi meditând, priviţiinteriorul vostru înşivă şi întrebaţi dacă este da sau nu. Răspunsulvine odată cu dezvoltarea intuiţiei. (Lectura 283-4).
Observaţi că este exact ceea ce se face în radiestezie, când se foloseşte pendulul: i se pune o întrebare clară şi răspunsul său, da sau nu, indicat de sensul giratoriu nu face decât să exprime răspunsul eului profund. (Cf. Premieres legons de radiesthesie, Ed. Solar, Presses de la Cite, Paris).
CUM AR PUTEA SĂ STUDIEZE ENTITATEA ACEST SIMŢ
INTUITIV ŞI SĂ SE ANTRENEZE ÎN DEZVOLTAREA LUI PRACTICĂ?
Antrenarea intuiţiei? Păi, este ca electricitatea! Cum s-ostăpânești? Controlând în sine gândurile, activităţile mentalului,activităţile trupului, care permit astfel activităţilor spirituale să sefacă simţite. Să antreneze intuiţia? Nu, mai bine să înveţe s-odirijeze [...]. Controlând, dirijând aceste forţe ale intuiţiei, apar aceleputeri care se manifestă prin corpul fizic. Păstraţi corpul, spiritul,sufletul branşate pe sferele energiilor celeste, mai mult decât peforţele terestre. (Lectura 255-12).
Astfel, este clar, intuiţia aparţine celor care nu sunt întrutotul prizonierii materiei, ştiind să se separe de ea, undeva în ei înşişi.
Dacă entitatea ar vrea să se încreadă în puterile intuiţiei sale,care sunt de natură psi, adică să le dezvolte începând cu sufletul,
ea ar dobândi o mare forţă şi chiar un drum spre credinţă...
(Lectura 809-1).
Lectura de mai sus arată clar că aceste fenomene nu sunt
„diabolice”, aşa cum spun uneori Bisericile, ba dimpotrivă, un factor de progres spiritual.
Cât despre imaginaţie, defăimată până la a fi numită „nebuna casei”, ea poate fi de asemenea considerată ca o facultate psi.
Creativitatea sa ar trebui să fie respectată:
Entitatea posedă o imaginaţie vie, adică un dar al viziunii. Şiprea adesea această facultate a fost înăbuşită de anturajulfamilial; ar fi bine ca fiecare persoană să-şi exprime speranţele,temerile interioare latente, în spiritul său în curs de evoluţie.
Această imagine sau dar de viziune, să fie deci călăuzită deidealuri pe măsura sa. Căci există corpul fizic, corpul mental sauintelectual şi corpul spiritual; fiecare din aceste corpuri arefacultăţile sale proprii şi are nevoie să se exprime. (Lectura 2443-1).
Trebuie remarcat că termenul francez „reverie” (visare) împrumută adeseori sensul negativ de „revasserie” (himeră), în timp ce acelaşi cuvânt francez folosit în americană înseamnă
„imaginaţie creatoare”. Aceasta stă la baza tehnicilor de autovindecare prin vizualizare şi din acest motiv a stârnit recent interesul psihologilor. Imaginaţia se află, de asemenea, la baza creaţiei artistice şi literare, dar aceasta o ştie toată lumea! Ceea ce se ştie mai puţin este că ea stă la baza umorului pe care unii cititori îl înrudesc cu facultăţile psi:
Entitatea a fost întotdeauna înclinată să facă glume [...]. Înunele momente, entitatea vede atât de bine umorul situaţiilor încâtnu mai discerne decât ridicolul, în loc să folosească forţa creatoareaflată în umor [...]. În general, entitatea este foarte intuitivă.
(Lectura 2421-2).
Cine miroase a pucioasă...
ŞI CE SĂ CREDEM, DOMNULE CAYCE, DE CEI CARE
CRITICĂ MEDIILE, CLARVEDEREA, PARAPSIHOLOGIA?
În Franţa, în aşa- zisa „înaltă societate”, este de bonton să fie criticat şi condamnat cel care lucrează în variatele domenii ale parapsihologiei. Scepticii opun întotdeauna aceleaşi argumente:
„Eu rămân la bunul simţ” sau chiar: „Toţi aceşti şarlatani sunt periculoşi” (traduceţi: „Mamă, mi-e frică de tot ce e nou!”).
Aristocraţiei şi burgheziei le este frică pentru că cinci secole de Inchiziţie, ruguri, războaie religioase au paralizat libertatea de gândire. Epocile de civilizaţie strălucită, ca Renaşterea sau secolul al XVIII-lea, au coincis totuşi cu o reînnoire a acestei libertăţi... şi o dezvoltare a parapsihologiei! Inteligenţia pariziană, fie de dreapta sau de stingă, şi în general, în Franţa, majoritatea celor care deţin o parcelă de putere se simt ameninţaţi când li se vorbeşte de clarvedere, vindecări psi etc. În general, argumentele lor sunt foarte reduse, pentru că ei nu cunosc nimic din aceste domenii: le condamnă fără a se osteni vreodată să se documenteze. Acelaşi fenomen există în Statele Unite, unde a fost întrebat Cayce:
DE CE ATIT DE MULŢI OAMENI RIDICULIZEAZĂ IDEEA CĂ
FACULTĂŢILE PSI AR PUTEA OFERI ŞI ELE INFORMAŢII UTILE?
El a răspuns:
Pentru că nu sunt înţelese legile care guvernează acestefenomene parapsihologice. O mare parte din această neînțelegereeste datorată unei rele folosiri a cunoaşterii obţinute prin acesteputeri.
Rea folosire care într-adevăr a putut genera forţe distructive şiasta se mai poate încă întâmpla. Dar singura realitate vitală esteaceea care se manifestă în planul material, adică fizic, prin ceea cenumim parapsihologie. Cei care ridiculizează manifestările acesteiasunt mai mult de plâns decât de condamnat, căci ei riscă să segăsească în situaţii de frustrare şi necazuri care le vor fi necesarela dezvoltarea sufletului. Căci forţele psi care animă lumea, viaţafizică ar fi ca o navă fără pilot. Tocmai acest element psi este forţavitală a oricărei existenţe. Spiritul, sufletul condiţiei noastreexistenţiale este tocmai această forţă vitală zisă ocultă sau psi.
(Lectura 3744-1).
Trebuie să-i consultăm pe cei care din punct de vedere profesional şi-au dezvoltat facultăţile psi? Da, astfel putem obţine un ajutor preţios. Cayce însuşi şi-a dat mesajul numai prin intermediul miilor de consultanţi... La sfârșitul vieţii, succesul său era atât de mare încât trebuia să facă programări cu doi ani înainte!
