sfatul tău nu ar fi fost excelent, dar trebuie să fac ceva diferit. Am încercat să îi zâmbesc mai mult lui Natalie și să mă port cât pot mai frumos, dar nu are efect. Nu știu sigur dacă ea a fost cea care mi-a aruncat brioșele în formă de țestoase, dar am o bănuială întemeiată. Și chiar dacă nu a făcut-o ea și a fost un accident teribil, ea tot a fost rea cu mine când am încercat să merg la petrecere.
Mi-a mai dat informații greșite și despre alte două ședințe. Acum am luat obiceiul de a o suna pe secretara lui Seth, doar ca să fiu sigură că nu le ratez.
M-am gândit să încerc să vorbesc din nou cu Seth, însă el nu o să facă nimic. Chiar dacă aș
avea o dovadă că ea mi-a aruncat brioșele, șeful o să-mi spună doar să rezolv singură
situația. Sau, și mai rău, i-ar lua partea.
Trebuie să fac ceva în legătură cu asta. Trebuie să o fac pe Natalie să-mi devină din dușman, prietenă. Din păcate, a fost o mare greșeală să-i scriu mamei ca să îi cer sfatul. Nu i-am mai trimis un e-mail de luni întregi și nu i-am mai telefonat chiar de mai multă vreme. Când m-am mutat prima dată din casa părinților mei, din Beverly, sunam acasă o dată pe săptămână.
Mi-a fost întotdeauna groază, totuși. Chiar înainte de a suna, mi se strângea stomacul și nu mai eram în stare nici să mănânc. Știi și tu cum poate să fie mama, iar acum e de un milion de ori mai rău.
Până și faptul că a trebuit să-i scriu m-a făcut să fiu agitată – așa de agitată, că nu am mâncat aproape nimic la cină. Culoarea de azi a fost galben. Am făcut orez spaniol{5} galben amestecat cu boabe de porumb. Dar aproape că nu am făcut altceva decât să-l plimb prin farfurie.
Oricum, nu mi-a dat niciun sfat util, dar a început să mă preseze să îi trimit mai mulți bani.
Ți-am spus că îi trimit mamei cecuri în fiecare lună? Doar atât cât să o ajut să se descurce, acum, că tata nu mai e. La început nu mi-a cerut să o fac, dar dacă mi se întâmplă să întârzii
trimiterea, mă sună și mă întreabă când sosește cecul.
Nu pot să-i spun că la Vixed câștig mai puțin decât la fostul loc de muncă. Nici măcar nu i-am spus de ce am plecat de acolo.
Mama nu s-a bucurat când a auzit că nu pot totuși să-i dau niciun ban în plus. Atunci m-am hotărât să nu o mai contactez altă dată.
Am căutat în schimb idei pe internet.
Am găsit un articol în care erau listate moduri în care poți să faci lumea să te placă. Unele dintre chestii erau evidente. Să fii empatic. Păi, sigur că da. Să-i faci să se simtă bine.
Evident. Să zâmbe ș ti. Pe asta o știam și eu.
Erau și o grămadă de sfaturi despre limbajul nonverbal. În afară de zâmbet, articolul mai recomanda să-ți înclini capul spre persoana respectivă. Explicația științifică din spatele recomandării este că, din perspectiva evoluționistă, înclinarea capului îți expune artera carotidă, așa că îi permiți persoanei celeilalte să înțeleagă că nu cauți lupta. Poți să și atingi persoana cealaltă, ca să stabilești o legătură. Mai vorbeau și despre contactul vizual. Știi că
sunt groaznică atunci când e vorba de contactul vizual. Nu știu de ce, dar mă stânjenește teribil. Uneori, mă forțez să mă uit la nasul persoanei respective, dar să mă uit în ochii ei îmi este practic imposibil. Tu ești singurul om cu care pot să am contact vizual.
Articolul sugera să îl întrebi pe celălalt despre el și să încerci să afli ce anume îl interesează.
Pot să fac asta cu Natalie. Știu că îi plac țestoasele, la fel cum îmi plac mie, așa că am putea vorbi despre ele, dar am bănuiala că sunt și alte lucruri care îi plac și despre care am putea să
stăm de vorbă. Articolul mai pomenea și complimentele. Asta ar fi ceva ușor, pentru că
Natalie are atât de multe calități. După ce am citit tot articolul, gâtul mi-a rămas țeapăn și dureros. O să fac ce trebuie pentru ca Natalie să mă placă din nou, dar niciuna dintre sugestiile acelea din articol nu sunt lucruri care să îmi vină ușor. O să fie nevoie de mult efort.
Viața mea ar fi mult mai ușoară dacă aș fi o țestoasă. Junior nu trebuie să-și facă griji pentru fetele răutăcioase de la serviciu. Aș putea să fiu mereu singură și să mă ascund în carapacea mea oricând vreau.
Sincer, nu știu ce m-aș face dacă nu te-aș avea pe tine cu care să stau de vorbă. Crezi că aș
putea să vin mai curând într-o vizită, la tine și George, în Palo Alto? Ar face minuni să pot petrece o săptămână departe de aici. Te rog, anunță-mă când ar fi un moment bun să vă
vizitez!
Cu sinceritate,
Dawn Schiff
Către: Dawn Schiff
De la: Mia Hodge
Subiect: Re: Salutări
Ne-ar plăcea nespus să te primim, dar am acum o perioadă dement de aglomerată la serviciu și părinții lui George vin ia noi în weekendul acesta. S-ar putea să nu fie cel mai bun moment. Nu vrei să mai vorbim despre asta peste câteva săptămâni? Mi-ar plăcea mult să te văd!
În plus, nu ar trebui să-ți mai spun asta, dar nu îi mai da bani mamei tale! Și, pentru Dumnezeu, nu îi mai cere sfatul!
XXO
Mia
CAPITOLUL 31
ÎN PREZENT
NATALIE
Cerul e complet întunecat când ajung înapoi acasă.
Parchez pe stradă, în dreptul casei mele și, din nou, descopăr ușurată că
