Ipocrizia filosofiei în concepţia gânditorului francez este aceea că ea ascunde o ideologie referitor la cui anume trebuie să-i revină puterea: fiinţei, eului, cunoaşterii etc. - în orice caz, unei forme a universalităţii364. Dar, rămânând totuşi fideli unei astfel de interpretări, suntem măcar parţial îndreptăţiţi să spunem că şi filosofia sa poate duce la o ideologie: dreptul lui celălalt absolut, convertirea eului în celălalt şi revendicarea statutului intangibil de a fi întotdeauna un altul faţă de orice eu.
Deşi antiraţionalist (vizavi de raţiunea „violentă"), totuşi Levinas nu se prezintă niciodată ca deschizător al unui drum iraţionalist. ,,Fractura" logosului,
„rana" şi „preaplinul" chipului dau naştere cuvântului care face posibil orice logos sau raţionalism. Metafizica, autentica raportare la un dincolo este o metaegologie, etica. Aşadar, ontologia presupune metafizica şi nu invers. Înţelegerii fiinţei, ca substrat al cunoaşterii, îi preexistă relaţia cu fiinţarea care se exprimă.
Deşi ideea de infinit, polul metafizicii, apare în filosofia occidentală în mod special la Platon ( cu Binele care este mai presus de fiinţă) şi la Desca1tes (ca ceea ce depăşeşte gândirea), totuşi nimeni nu a recunoscut în chip expresia acestui infinit. Semnificaţia noţiunii amintite nu trebuie redusă la suprafaţa 363 E. Levinas, Totalitate şi infinit. Eseu despre exterioritate, p. 23: ,,Propunem să
numim religie legătura care se stabileşte între acelaşi şi altul fără constituirea unei totalităţi". Referitor la ceea ce înseamnă religie pentru Levinas, Jill Robbins (în articolul
,,Visage, Figure: Reading Levinas's Totality and Jnfinity", în Yale French Studies, No.
79, Literature and the Ethical Question, 1991, p. 147) consideră că descrierea fenomenologică a relaţiei cu semenul face explicită semnificaţia „religioasă" a poruncii fără referire la religie în sensul tradiţional: ,,But Levinas's phenomenological descriptions of the relation to the other already make the 'religious' meaning (in his sense) of the commandment quite explicit, without further reference to religion in the traditional sense. lts 'religious' meaning is the imperative of response or responsibility that arises in the encounter with the other, who faces, in language".
364 E. Levinas, Între noi. Încercare de a-l gândi pe celălalt, p. 145: ,,Egalitatea Unului faţă de el însuşi - egalitate presupusă a fi prototipică - este realizată astfel, în cunoaştere, adecvare şi, în acelaşi timp, în satisfacere şi ca atare, chiar în calitate de semnificaţie a bunului simţ, secretul unei civilizaţii".
146
