În lipsa acestor menţiuni ori atunci când acestea nu corespund realităţii, stabilireasau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane.
(3)
Dispoziţiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reşedinţa a fostcunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune.
Prin urmare, în raport de aceste dispoziţii legale, în privinţa aplicării art. 40 dinordonanţă are relevanţă juridică domiciliul sau reşedinţa debitorului taxei, persoană fizică,astfel cum acestea rezultă din cuprinsul cărţii de identitate, raportat la art. 91 alin. (1)şi (2) C. civ. Nu prezintă importanţă, în acest caz, locuinţa în fapt a debitorului taxei detimbru sau domiciliul procesual ales în condiţiile art. 158 C. proc. civ.111
Potrivit art. 227 alin. (1) C. civ., sediul persoanei juridice se stabileşte potrivit actuluide constituire sau statutului.
În conformitate cu alin. (2) al aceluiaşi articol, în funcţie de obiectul de activitate,persoana juridică poate avea mai multe sedii cu caracter secundar pentru sucursalele,reprezentanţele sale teritoriale şi punctele de lucru; dispoziţiile art. 97r21 din acelaşi actnormativ sunt aplicabile în mod corespunzător.
Art. 229 C. civ., având denumirea marginală „Dovada denumirii şi sediului", areurmătorul conţinut:
(1)
În raporturile cu terţii, dovada denumirii şi a sediului persoanei juridice se face cumenţiunile înscrise în registrele de publicitate sau de evidenţă prevăzute de lege pentrupersoana juridică respectivă.
(2)
În lipsa acestor menţiuni, stabilirea sau schimbarea denumirii şi a sediului nu vaputea fi opusă altor persoane.
Prin urmare, în raport de aceste dispoziţii legale, în privinţa aplicării art. 40 dinordonanţă are relevanţă juridică sediul debitorului taxei, persoană juridică, astfel cum acestarezultă din cuprinsul registrului de publicitate sau de evidenţă prevăzut de lege pentrupersoana juridică respectivă (de exemplu, registrul comerţului). Nu prezintă importanţă,în acest caz, sediul procesual ales în condiţiile art. 158 C. proc. civ.
Dacă debitorul taxei judiciare de timbru este o sucursală, reprezentanţă teritorială
sau punct de lucru, considerăm că taxa se achită în contul unităţii administrativ-teritorialeîn care se află sediul acestora (sedii secundare ale persoanei juridice)r31, pentru următoareleconsiderente:
pe de o parte, aceste entităţi fără personalitate juridică, întrucât sunt constituitepotrivit legii, pot sta în judecată, în conformitate cu art. 56 alin. (2) C. proc. civ.; în această
111 Potrivit art. 158 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., în caz de alegere de domiciliu sau, după caz, desediu, dacă partea a arătat şi persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicareaacestora se va face la acea persoană, iar în lipsa unei asemenea menţiuni, comunicarea se va face,după caz, potrivit art. 155 sau 156 din acelaşi act normativ; partea poate alege ca toate actele deprocedură să îi fie comunicate la căsuţa poştală.
121 Art. 97 alin. (1) şi (2) C. civ. prevede că părţile unui act juridic pot să aleagă un domiciliu învederea exercitării drepturilor sau a executării obligaţiilor născute din acel act; alegerea domiciliuluinu se prezumă, ci trebuie făcută în scris.
131 Pentru o opinie diferită, a se vedea S. STOICESCU, în T.C. BRICIU (coord.), op. cit., p. 600. Autoareaa arătat următoarele: ,,Totodată, în cazul persoanei juridice, considerăm că norma se referă exclusiv lasediul persoanei juridice, iar nu la sediile secundare la care se referă art. 227 alin. (2) C.civ., respectivpentru sucursale, reprezentanţe teritoriale sau puncte de lucru, chiar dacă acestea arfi parte în proces".
