Art. I
17
neconfundându-se cu instanţa judecătorească însăşi. Instanţa judecătorească datorează
taxe judiciare de timbru numai în ipoteza în care are calitatea de parte în proces şi nueste incidentă scutirea de la plata acestora prevăzută de art. 30 alin. (1) din ordonanţă.
Din moment ce sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării uneihotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept aparţine exclusiv completuluide judecată învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, iar nu părţilor, acestuia nuîi revine obligaţia de a achita taxă judiciară de timbru.
Din punctul nostru de vedere, nu prezintă relevanţă juridică sub aspectul timbrăriifaptul că iniţiativa sesizării în discuţie a aparţinut părţii sau completului de judecată. Cerereapărţii adresată completului de judecată de a sesiza Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie învederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de dreptnu constituie o cerere în justiţie dintre cele prevăzute de art. 30 C. proc. civ. şi nici nu esteenumerată în cuprinsul art. 9 din ordonanţă pentru a fi supusă timbrării111•
În ultimul rând, dacă cel ce a formulat o cerere a achitat taxa judiciară de timbruaferentă, iar, în cursul procesului, a operat o transmitere a calităţii procesuale, în condiţiileart. 38 C. proc. civ.121, de la cel ce a formulat cererea la o altă persoană, aceasta din urmă
nu datorează o nouă taxă judiciară de timbru pentru cererea respectivă, din moment ceobligaţia de plată a taxei judiciare de timbru a fost stinsă prin plata efectuată de către celce a formulat cererea.
De exemplu, moştenitorilor reclamantului, decedat în cursul procesului, cărora lis-a transmis calitatea procesuală activă, nu le revine obligaţia de plată a taxei judiciare detimbru aferente cererii de chemare în judecată, întrucât aceasta a fost stinsă prin plataefectuată anterior de către reclamant.
Pe de altă parte, dacă reclamantul, scutit, potrivit legii, de la plata taxei judiciarede timbru, transmite calitatea sa procesuală activă, în cursul procesului, potrivit art. 38
C. proc. civ., apreciem că succesorului său în drepturi (de exemplu, unui cesionar) nu îirevine obligaţia achitării taxei judiciare de timbru de care, potrivit legii, a fost scutit transmiţătorul (de exemplu, cedentul); această soluţie are la bază faptul că succesorul în drepturipreia procedura în starea în care aceasta se află la momentul transmiterii; în acest stadiuprocesual, nu se mai ridică problema stabilirii taxei judiciare de timbru aferente cererii.
§7. Subiectele de drept care pot executa obligaţia de plată a taxei de timbruObligaţia de plată a taxei judiciare de timbru incumbă, ca regulă131, subiectului carea formulat cererea sau apărarea procedurală supusă timbrării141•
Aceasta poate fi însă executată nu numai de către debitor, dar şi de către orice altă
persoană în numele său. Astfel, potrivit art. 163 alin. (9) C. proc. fisc., plata obligaţiilor fiscalese efectuează de debitor; plata poate fi efectuată în numele debitorului şi de către o altă
111 A se vedea, pentru dezvoltări, secţiunea §8 a comentariului aferent art. 1 din ordonanţă.
121 Potrivit art. 38 C. proc. civ., calitatea de parte se poate transmite legal sau convenţional, caurmare a transmisiunii, în condiţiile legii, a drepturilor ori situaţiilor juridice deduse judecăţii.
131 Prin excepţie, taxa judiciară de timbru se poate datora de un alt subiect decât cel careformulează cererea supusă timbrării. De exemplu, deşi cererea de încuviinţare a executării silite seformulează de către executorul judecătoresc, taxa judiciară de timbru aferentă acesteia se achită
de către creditor, raportat la art. 664 alin. (4), art. 666 alin. (1) şi art. 670 alin. (1) C. proc. civ.
141 A se vedea, pentru dezvoltări, secţiunea §8 a comentariului aferent art. 1 din ordonanţă.
