16
Art. I
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
În al cincilea rând, taxele judiciare de timbru nu se datorează de către completulde judecată în ipoteza în care acesta formulează o cerere adresată unei alte autorităţi înlegătură cu soluţionarea procesului cu care a fost învestit. De exemplu, completului dejudecată nu îi revine obligaţia de a achita o taxă judiciară de timbru pentru cererea adresată
Îna ltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru ca aceasta din urmă să pronunţe o hotă râ reprealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de d rept, potrivit art. 519 C. proc. civ.f11, oripentru cererea adresată Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru ca aceasta din urmă
să pronunţe o hotărâre preliminară, potrivit prevederilor tratatelor pe care se întemeiază
U niunea Europeană.
În legătură cu cererea adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru ca aceastasă pronunţe o hotărâ re prea labilă pentru dezlega rea unor chestiuni de d rept, este deremarcat faptul că art. 520 alin. ( 13) C. proc. civ., care prevedea că această procedură estescutită de taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar, a fost abrogat121, ceea ce a determinatnaşterea de controverse doctrinare131•
În opinia noastră, abrogarea în discuţie a avut în vedere caracterul nejustificat alinstituirii acestei dispoziţii lega le, în condiţiile în care oricum completul de judecată nudatorează taxe judiciare de timbru atunci când este învestit cu soluţionarea procesului înlegătură cu care a formulat cererea respectivă, concluzie care decurge din art. 1 alin. (2) dinordonanţă. Completul de judecată nu reprezintă o entitate sau o persoană juridică, acesta111 Potrivit art. 519 C. proc. civ., dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţide Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă
instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond acauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nicinu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţide Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii dedrept cu care a fost sesizată.
121 Alin. (13) al art. 520 a fost abrogat prin art. I pct. 12 din Legea nr. 138/2014 pentru modificareaşi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificareaşi completarea unor acte normative conexe, publicată în M. Of. nr. 753 din 16 octombrie 2014.
1'1 L.AL. VIOREL, în L.AL. VIORELet. al., op. cit., p. 286-287. Autorul a arătat, în esenţă, următoarele:
„Urmarea imediată a abrogării soluţiei scutirii de plata taxei, a fost aplicarea regimului de taxarede drept comun şi am în vedere aici prevederile articolului comentat [art. 27 din O.U.G. nr. 80/2013 -
n.n.]. Soluţia este firească în contextul în care: a) cererea are un incontestabil caracter neevaluabilîn bani şi b) nu există o dispoziţie specială care să stabilească o taxă pentru acest tip de cereri. ( ... )Dar în ce cazuri s-ar pune totuşi problema achitării taxei, din moment ce, calitate procesuală
activă are un complet al instanţei supreme, al curţii de apel ori al tribunalului care judecă în ultimă
instanţă, iar nu partea însăşi?
În această ordine de idei, în doctrină [I. LEŞ, în I. LEŞ (coord.), Tratat de drept procesual civil.
Voi. li. Căile de atac. Procedurile speciale. Executarea silită. Procesul civil internaţional, Ed. UniversulJuridic, Bucureşti, 2015, p. 207] s-au exprimat unele nedumeriri - pe care le consider îndreptăţite -
în legătură cu justificarea logico-juridică a normei abrogatoare. Într-adevăr, din moment ce s-aeliminat scutirea de la plata taxei, înseamnă că premisa fusese aceea că, pentru această cerere,ar fi necesar să se achite taxă judiciară de timbru ( ... ). Ar urma ca soluţia timbrării să fie incidentă
exclusiv în ipoteza în care părţile solicită instanţei să sesizeze Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu şiîn cazul în care instanţa, din oficiu, sesizează instanţa supremă, în scopul pronunţării unei hotărâriprealabile.
Pe fondul caracterului confuz al abrogării, care pare să releve intenţia legiuitorului de ainstitui o taxă judiciară de timbru în sarcina părţii, în doctrină (Ibidem) s-a mai subliniat - pe bună
dreptate - şi caracterul nejustificat al impunerii acestei taxe în sarcina părţii".
O.U.G. NR. 80/2013
