- Caracterul cumulativ. Cele trei elemente constitutive trebuiesc îndeplinite cumulativ pentru ca entitatea în cauză să fie o persoană juridică. Absenţa unui singur element echivalează cu absenţa personalităţii juridice.
- Caracterul exclusiv. Acest caracter scoate în evidenţă faptul că elementele constitutive sunt nu numai necesare pentru dobândirea personalităţii juridice, ci şi suficiente. Afirmaţia este valabilă chiar şi în cazul acelor persoane juridice a căror înfiinţare şi funcţionare este reglementată prin legi speciale şi care conţin unele condi
ţii suplimentare. Aceste condiţii suplimentare nu sunt însă noi elemente constitutive ale persoanelor juridice respective ci particularizează conţinutul celor trei elemente cunoscute. Este unul din motivele pentru care unii autori vorbesc şi despre diversitatea elementelor constitutive, ca despre un caracter distinct. 2
În mod exemplificativ vom prezenta în cele ce urmează unele dintre condiţiile speciale, care particularizează în cazul diverselor categorii de persoane juridice conţinutul elementelor constitutive.
Astfel, conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, numărul acţionarilor din societatea pe acţiuni nu poate fi mai mic de 2 [art. 10 alin. (3)]
iar numărul asociaţilor din societăţile cu răspundere limitată nu poate fi mai mare de 1 În doctrina franceză se consideră că, alături de existenţa unui patrimoniu propriu, persoana juridică presupune reunirea a cel puţin cinci elemente: interese colective distincte de cele ale membrilor săi; o voinţă colectivă care permite apărarea acestor interese; o organizare care asigură exprimarea acestei voinţe; o specializare şi o durată fără care organizarea vieţii colective nu ar ajunge să realizeze interesul colectiv urmărit. La acestea s-ar adăuga reglementarea prin drept. A se vedea Ph. Ma/aurie, L. Aynes, Droit civil. Les persones. Les incapacites, op. cit., p. 174, 216-217.
2 Gh. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, op. cit., p. 450-451.
