8
Persoana fizică
•persoane fizice lipsite de capacitate de exerciţiu (minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani şi majorii puşi sub interdicţie judecătorească);
• persoane fizice cu capacitate de exerciţiu restrânsă (minorii cu vârsta cuprinsă
între 14 şi 18 ani, cu excepţia celor puşi sub interdicţie şi a celor care s-au căsătoritînainte de împlinirea vârstei de 18 ani);
• persoane fizice cu capacitate de exerciţiu deplină (majorii şi minorii care s-aucăsătorit înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, cu excepţia celor puşi sub interdicţiejudecătorească).
3 În funcţie de cetăţenia persoanelor fizice distingem între:
• persoane fizice cu cetăţenie română;
• persoane fizice cu cetăţenie străină;
o persoane fizice fără cetăţenie (apatrizi).
Această clasificare prezintă relevanţă sub aspectul dobândirii unor drepturi civileşi al conţinutului capacităţii de folosinţă.
Astfel, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituţie, funcţiile şi demnităţile publice,civile şi militare, pot fi ocupate de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară'; art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţie, art. 3 din Titlul X „Circulaţiajuridică a terenurilor" al Legii nr. 24 7 /2005 şi prevederile Legii nr. 312/2005 privinddobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine, impun anumite condiţiipentru dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor prin acte juridice decătre persoanele care fac parte din categoriile menţionate2; cetăţenii străini şi apatrizii nu au putut beneficia de prevederile de protecţie socială cuprinse de Decretul-legenr. 61/1990 privind vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului (stabilireaunor preţuri de vânzare preferenţiale, mult inferioare preţului de circulaţie al unorlocuinţe asemănătoare, posibilitatea cumpărării locuinţelor în rate, acordarea de credite cu dobânzi reduse pentru a fi utilizate la plata preţului) şi au trebuit să achite, învalută, integral preţul locuinţelor pe care le-au cumpărat; numai cetăţenii români potcumpăra locuinţele la care se referă art. 6 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea delocuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurileunităţilor economice sau bugetare de stat (art. 17 din legea citată); numai persoanelefizice cu cetăţenie română pot beneficia de credite acordate în condiţiile Legii locuinţeinr. 114/1996 3 pentru cumpărarea de locuinţe; potrivit art. 4 şi art. 5 din O.G. nr. 41/2003, schimbarea numelui pe cale administrativă poate fi solicitată de cetăţenii români şi de apatrizii domiciliaţi în România etc.
,.Clasificarea în discuţie interesează şi pentru determinarea legii aplicabile rap.2m1-rilor juridice cu element de extraneitate în dreptul internaţional privat.
1 Menţionăm însă că, potrivit alin. (4) al dispoziţiei citate, ,,În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale."
2 Aceste condiţii diferă după cum este vorba despre cetăţeni comunitari şi apatrizi provenind dintr-o ţară membră a Uniunii Europene sau despre extracomunitari. A se vedea E. Chelaru, Drept civil. Drepturile reale principale, ed. a II-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006, p. 154-157.
3 Legea locuinţei nr. 114/1996 a fost republicată în M. of. nr. 393 din 31 decembrie 1997
în urma modificărilor care i-au fost aduse prin Legea nr. 125/1996. Ulterior republicării legea a suferit mai multe modificări.
