Încetarea persoanei juridice
1 61
dizolvarea persoanei juridice numai dacă există un act al organului competent. Organul căruia îi revine această competenţă poate fi unul care aparţine puterii executive, instanţa judecătorească sau un organ de conducere al persoanei juridice însăşi, după
caz. În sfârşit, în raport de natura sau caracterul lor cauzele de dizolvare a persoanelor juridice sunt cauze voluntare şi cauze silite sau forţate.
Dizolvarea voluntară constituie regula.
Cauzele de dizolvare silite sau forţate (printre care se numără cazul în care obiectul ori mijloacele de realizare a lui au devenit ilicite ori imorale) au un caracter excepţional şi au cel mai adesea natura juridică a unor sancţiuni civile.
Secţiunea a II-a. Lichidarea persoanei juridice
92. Efectele dizolvării. Lichidarea. Persoana juridică nu îşi încetează existenţa de îndată ce a fost dizolvată ci numai după ce a fost realizat activul şi plătit pasivul său. La acest sfârşit se ajunge prin operaţiunea juridică a lichidării, care constituie principalul efect al dizolvării. Este ceea ce rezultă din prevederile art. 51 din Decretul nr. 31/1954, conform căruia „prin efectul dizolvării, persoana juridică intră în lichidare, în vederea realizării activului şi a plăţii pasivului".
Prin „realizarea activului" se înţelege încasarea drepturilor pe care persoana juridică le are faţă de celelalte subiecte de drept, care sunt debitorii săi.
