30
Persoana fizică
Spre exemplu, art. 133 alin. final C.fam. prevede: ,,Actele făcute cu călcarea dispoziţiilor de mai sus sunt anulabile", sancţiunea fiind deci cea a nulităţii relative.
Atunci când legiuitorul nu prevede expres natura nulităţii pentru determinareaacesteia va fi utilizat criteriul naturii interesului ocrotit prin instituirea respectivei incapacităţi. Astfel, va fi sancţionată cu nulitatea absolută încălcarea unei incapacităţi careocroteşte un interes general, obştesc şi cu nulitatea relativă cea a unei incapacităţi carea fost instituită pentru a proteja un interes individual.
Nulitatea absolută va interveni în cazul nerespectării incapacităţilor prevăzute deart. 806, 807, 1308 şi 13091; 810 C.civ. 2, art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituţie,coroborat cu art. 4 şi art. 5 din Legea nr. 321/2005, art. 17 din Legea nr. 85/1992,art. 24-30 din O.U.G. nr. 88/1997.
În celelalte situaţii, în principiu, sancţiunea va fi cea a nulităţii relative.
16. Încetarea capacităţii de folosinţă a persoanei fizice. Prevederile art. 7 alin. (1)şi art. 18 din Decretul nr. 31/1954 sunt în sensul că încetarea capacităţii de folosinţă apersoanei fizice are loc la moartea acesteia. Din acelaşi texte de lege rezultă că moartea poate fi fizic constatată sau declarată judecătoreşte.
În ambele ipoteze data încetării capacităţii de folosinţă este data morţii persoaneifizice iar aceasta este menţionată în actul de deces care se întocmeşte şi pe baza căruiase eliberează certificatul de deces. Ceea ce diferă este modul în care se determină datamorţii în cele două situaţii.
Astfel, în cazul morţii fizic constatate, respectiv atunci când are loc examinareacadavrului, completarea datei morţii se face fie pe baza datei menţionate în actul medical constatator al morţii fie în temeiul declaraţiei persoanei care a înştiinţat organelede stare civilă despre decesul unei persoane, dacă nu a fost întocmit un certificat constatator al morţii de către medic.
În cazul declarării judecătoreşti a morţii data morţii va fi cea stabilită prin hotărâreajudecătorească declarativă de moarte, rămasă irevocabilă.
16.1. Declararea judecătorească a morţii. Declararea judecătorească a morţiieste reglementată de prevederile art. 16-21 din Decretul nr. 31/1954 şi art. 36-43 dinDecretul nr. 32/1954 (acest ultim act normativ conţinând dispoziţii de procedură).
Conform art. 16 din Decretul nr. 31/1954 declararea judecătorească a morţii esteprecedată, de regulă, de declararea judecătorească a dispariţiei. Prin excepţie, decla-1 Gh. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, op.
cit., p. 33 1. În literatura juridică există însă controverse în ceea ce priveşte natura interesului ocrotit prin diverse incapacităţi şi de aici asupra naturii nulităţii care sancţionează nerespectarea lor. Astfel, conform MB. Cantacuzino, sancţiunea încălcării incapacităţii prevăzute de art. 1309
C.civ. ar fi nulitatea relativă (Elementele dreptului civil, Ed. Ali, Bucureşti, 1998, p. 622). Tot astfel, unii autori consideră că încălcarea prevederilor art. 810 C.civ. ar fi sancţionată cu nulitatea relativă : C. Hamangiu, I. Rosetti Bălănescu, A. Băicoianu, Tratat de drept civil român, voi. III, Ed. Naţională S. Ciornei, Bucureşti, 1928, p. 747; Gh. Beleiu, op. cit., p. 328 şi 33 1 . Fr.
Deak consideră şi el că în cazul administratorilor şi funcţionarilor (art. 1308 C.civ.) sancţiunea ar fi nulitatea relativă (Tratat de drept civil. Contracte speciale, op. cit., p. 40).
2 Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, op. cit., p. 132; G. Borai, op. cit., p. 361.
