2. Dispoziţiile universale, în caz de rudenie până la al patrulea grad inclusiv, afară
numai dacă mortul va avea erezi în linie dreaptă şi dacă acela în profitul căruia s-a tăcut dispoziţie nu este erede în linie dreaptă.
Aceleaşi reguli sunt aplicabile în privinţa preoţilor.
- testamentul tăcut în cursul unei călătorii pe mare nu va putea cuprinde nicio dispoziţie în favoarea ofiţerilor vasului, dacă aceştia nu sunt rude cu testatorul (art. 883
C.civ.);
- vânzarea între soţi este interzisă [art. 1307 alin. (1) C.civ.];
- nu pot fi adjudecatari, nici personal nici prin persoană interpusă: tutorii, în privinţa averii celor aflaţi sub tutela lor; mandatarii, în privinţa averii ce sunt însărcinaţi să vândă; administratorii, în privinţa averii comunelor sau stabilimentelor încredinţate îngrijirii lor; funcţionarii publici, în privinţa averilor statului ale căror vânzări se face prin intermediul lor (art. 1308 C.civ.);
- judecătorii, procurorii şi avocaţii nu pot deveni cesionari de drepturi litigioase, care sunt de competenţa tribunalului judeţean în a cărui rază teritorială îşi exercită
funcţiunile lor (art. 1309 C.civ.);
- este interzisă încheierea de acte juridice între tutore, soţul, o rudă în linie dreaptă
ori fraţii sau surorile tutorelui, de o parte şi minor, de alta (art. 128 C.fam.);
- tutorele nu poate, în numele minorului, să facă donaţii şi nici să garanteze obliga
ţiile altuia [art. 129 alin. (1) C.fam.];
- minorul nu poate să facă, nici chiar cu încuviinţare, donaţii şi nici să garanteze obligaţiile altuia [art. 133 alin. (3) C.fam.);
- conform art. 17 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice şi bugetare de stat, locuinţele şi celelalte construcţii, care fac obiectul acestei legi , nu pot fi cumpărate de cetăţenii străini sau de apatrizi.
- în cazul vânzării unor active aparţinând societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei locale este acţionar, reglementată prin art. 24-30 din O.U.G.
nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale şi art. 63-96 din Normele metodologice privind privatizarea societăţilor comerciale şi vânzarea de active, aprobate prin H.G. nr. 55/1998, reprezentanţii instituţiilor publice implicate în adunările generale ale acţionarilor, membrii consiliului de administraţie şi directorii executivi ai societăţii comerciale vânzătoare nu pot avea calitatea de cumpărători. Este o aplicaţie a regulii instituite prin art. 1308 pct. 2 C.civ., conform căreia mandatarii convenţionali sau legali, împuterniciţi să vândă un lucru nu-l pot cumpăra, cunoscut fiind faptul că, în temeiul art. 72 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, obligaţiile şi răspundere administratorilor sunt reglementate de dispoziţiile referitoare la mandat.