Drept penal. Partea generală• Teste-grilă
959. Pe parcursul executării unei pedepse, o persoană: a. poate beneficia de graţieri parţiale succesive, dacă doreşte; b. nu poate beneficia de graţieri succesive;
c. poate beneficia de graţieri parţiale succesive, în funcţie de latitudinea autorităţii care acordă
graţierea, în sensul impunerii unor limite.
960. Graţierea:
a. produce efecte asupra pedepselor principale;
b. produce efecte asupra măsurilor educative privative de libertate; c. produce efecte asupra măsurilor educative neprivative de libertate, în cazul prevederii exprese.
961. Efectele graţierii nu se produc asupra:
a. pedepselor complementare;
b. pedepselor a căror executare este suspendată sub supraveghere; c. drepturilor persoanei vătămate.
962. Măsurile de siguranţă:
a. pot face obiectul graţierii;
b. nu pot face obiectul graţierii;
c. pot face obiectul graţierii, cu condiţia prevederii exprese.
963. Prescripţia nu înlătură executarea pedepsei principale pentru: a. infracţiunile contra umanităţii şi de război;
b. infracţiunile contra securităţii naţionale şi cele prevăzute la art. 188 şi 189 C. pen.; c. infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei.
964. Prescripţia executării pedepsei nu produce efecte: a. asupra pedepsei accesorii;
b. asupra pedepselor complementare;
c. asupra măsurilor de siguranţă.
965. În caz de concurs de infracţiuni, calculul termenului de prescripţie a executăriipedepsei se face în raport de:
a. pedepsele stabilite pentru infracţiunile concurente; b. pedeapsa rezultantă, aplicată pentru concurs;
c. pedeapsa pentru infracţiunea mai gravă.
966. Termenul de prescripţie a executării pedepsei pentru persoana fizică este de: a. 15 ani, când pedeapsa care urmează a fi executată este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 20 ani;
b. 3 ani, în cazul în care pedeapsa este amenda;
c. 5 ani, plus jumătate din durata pedepsei ce urmează a fi executată, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul celorlalte pedepse cu închisoarea.
