Infracţiuni privind autoritatea şi frontiera de stat201
c. infracţiunea de ultraj (art. 257 C. pen.) în concurs cu infracţiunea de omor calificat (art. 189 C. pen.).
1196. Infracţiunea de uzurpare de calităţi oficiale (art. 258 C. pen.): a. poate avea ca obiect material o uniformă, în varianta prevăzută la alin. (3); b. este lipsită de obiect material;
c. se poate realiza prin portul f'ară drept al unei uniforme de poliţist, chiar fără îndeplinirea vreunui act.
1197. Fapta lui A, care asistă la uciderea unei persoane de către o altă persoană aflată
în stare de legitimă apărare, de a nu înştiinţa de îndată autorităţile: a. nu constituie faptă penală, întrucât uciderea persoanei s-a săvârşit în legitimă apărare; b. poate constitui infracţiune de nedenunţare;
c. poate constitui infracţiune de omisiune a sesizării.
1198. Nu constituie infracţiune de uzurpare de calităţi oficiale (art. 258 C. pen.): a. fapta persoanei de a-şi atribui fără drept calitatea de detectiv particular; b. fapta persoanei de a oficia slujbe religioase, chiar dacă a pierdut acest drept; c. fapta persoanei care, deşi nu are calitatea de expert, şi-a arogat această calitate şi a întocmit o expertiză muzeografică a obiectelor ridicate de la ea de organele de urmărire penală.
1199. Fapta de sustragere a unui înscris care se află în păstrarea unei autorităţi publice,de către un funcţionar public în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constituie: a. infracţiunea de furt (art. 228 C. pen.) în concurs cu infracţiunea de abuz în serviciu (art. 297 C. pen.);
b. infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. 259 C. pen.); c. infracţiunea de furt calificat (art. 229 C. pen.).
1200. La infracţiunea de nedenunţare (art. 266 C. pen.): a. este necesar ca făptuitorul să cunoască toate datele cu privire la fapta care nu este denun
ţată;
b. denunţul nu trebuie să îndeplinească toate condiţiile cerute de lege; c. este necesar ca denunţarea să se facă organului competent să efectueze urmărirea penală.
1201. Infracţiunea de nedenunţare (art. 266 C. pen.) se poate reţine cu privire la faptelepenale ce ar putea întruni conţinutul constitutiv al următoarelor infracţiuni: a. ucidere din culpă;
b. piraterie sau tâlhărie ce au avut ca urmare moartea victimei; c. distrugere calificată.
1202. Regimul sancţionator al infracţiunii de rupere de sigilii (art. 260 C. pen.) prevede: a. doar pedeapsa cu amenda;
b. pedeapsa cu închisoarea, cumulativ cu pedeapsa amenzii; c. pedeapsa cu închisoarea, alternativ cu pedeapsa amenzii.