Conduite specifice ale persoanei juridice din domeniului medical
213
chirurgiei. Este una dintre conduitele care, subsumate obligaţiei de bună organizare, poate atrage răspunderea penală a persoanei juridice; spre exemplu, s-a reţinut că „fapta inculpatei (persoana juridică - n.a.), constând în aceea că la data săvârşirii faptei (de către persoanele fizice, adică la data intervenţiei chirurgicale - n.a.) nu deţinea aparatura necesară pentru desfăşurarea în siguranţă a actului medical în situaţia producerii unor complicaţii posibile (predictibile - n. a.), asociate unei intervenţii chirurgicale majore, cu risc mare de trombo-embolism venos, pacienta fiind investigată
incomplet, lipsind un computer tomograf necesar pentru evaluarea neurologică, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă"1•
În concluzie, răspunderea penală pentru urmările vătămătoare sau letale ale deficienţelor de organizare va reveni persoanei juridice, indiferent de natura sau întinderea prejudiciului fizic cauzat, respectiv chiar dacă peste culpa organizatorică se suprapune şi cea a cadrului medical şi, în măsura în care un raport de cauzalitate, fie şi indirect, subzistă, indiferent de conduita culpabilă a pacientului ori de afecţiunile sale preexistente.
Secţiunea a 2-a. Culpa privind infecţiile nosocomiale,nerespectarea unei obligaţii profesionale specificea persoanelor juridice din domeniul medical
În sens comun, infecţiile nosocomiale sunt infecţiile contractate în timpul spitalizării sau cu ocazia îngrijirilor primite în unităţi sanitare.
Normele administrative mai vechi, care reglementau supravegherea, prevenirea şi controlul acestor infecţii, ofereau o definiţie pe care o redăm aici chiar dacă nu mai are caracter obligatoriu (normele nemaifiind în vigoare), întrucât explică în mod clar conceptul: ,,infecţia nosocomială este infecţia contractată în unităţi 1 C.A. Bucureşti, Secţia I penală, decizia nr. 870/202 1 , precitată.
