Capitolul II
Constrângerea fizică; gestul involuntar,
aparatura defectă
Teoreticienii dreptului penal discută despre semnificaţia acţiunii involuntare, dacă ea poate constitui elementul material al unei infracţiuni, ori dacă, pentru a avea această semnificaţie, acţiunea trebuie să fie una cu caracter voluntar, anume dacă este de esenţa faptului comisiv ca el să fie voluntar, ori dacă poate fi considerat ca realizând acest element constitutiv al infracţiunii chiar şi un act involuntar - cum ar fi acte reflexe, mecanice, inconştiente etc. 1
Se recurge chiar la exemplul medicului care, în cursul unei intervenţii chirurgicale, este împins de o altă persoană şi astfel bisturiul pe care el îl mânuieşte secţionează un vas de sânge şi produce o leziune letali; este important a stabili dacă fapta involuntară a medicului constând în secţionarea vasului ( care a produs rezultatul letal) este considerată element material al infracţiunii, comis deci de către medic, ori dacă, dimpotrivă, nefiind un act voluntar, nu poate fi reţinut ca acţiune în înţeles de element material.
În prima ipoteză, dacă pentru calificarea acţiunii ca element material nu este necesar ca aceasta să aibă caracter voluntar, atunci fapta medicului constând în secţionarea vasului va trebui analizată
din perspectiva tuturor celorlalte elemente constitutive ale infrac
ţiunii, unnând ca răspunderea să fie eventual înlăturată în condiţiile existenţei unei cauze de neimputabilitate [art. 16 lit. d) C.proc.pen.], sau pentru lipsa altui element constitutiv al infracţiunii decât elementul material, caz în care s-ar reţine că fapta nu este prevăzută
de legea penală [art. 16 lit. b) teza I C.proc.pen.].
1 A se vedea discuţiile din F. Streteanu, op. cit., p. 389.
2 lbidem.
