Etică şi integritate academică
diverse contexte culturale şi istorice pentru a ghida acţiunile şideciziile morale. Ritualurile şi ceremoniile religioase reafirmă
valorile comunităţii şi încurajează reflecţia morală. De exemplu,postul, meditaţia şi rugăciunea sunt practici menite să dezvoltedisciplina personală, compasiunea şi altruismul. Figurilespirituale şi liderii religioşi au un impact semnificativ asuprainterpretării şi aplicării învăţăturilor religioase în viaţa de zi cuzi. Predicile, omiliile şi consilierea spirituală oferă îndrumărimorale şi exemple de urmat pentru credincioşi.
Moralitatea se bazează pe principii care pot fi raţionaleşi universale, având ca fundament empatia, bunăstarea comună
şi dreptatea socială 12. Pe de altă parte, religia îşi derivă
autoritatea morală din transcendenţă, fiind ancorată în credinţaîntr-o putere sau ordine divină care dictează normele decomportament. Principiile morale aspiră la universalitate,adresându-se tuturor oamenilor indiferent de afilierile lorreligioase 13• Religia, în schimb, poate avea norme moralespecifice care se aplică în contextul unei tradiţii sau comunităţide credinţă particulare.
Normele morale pot fi dezvoltate şi susţinute prindialogul social, raţiune şi experienţă umană. Normele religioase 12 „Determinată de contextul social, cultural, religios care influenţează
conştiinţele, morala însăşi primeşte - tot mai evident, in ultimele decenii -
caracteristici relative, non-religioase, individualiste şi ambigue, pe care le împrumută din gândirea socială comună" - Ştefan Iloaie, Morala creştină şi etica postmodernă. O întâlnire necesară, Presa Universitară Clujeană, Cluj
Napoca, 2009, pp. 65-66.
13
Valentin Mureşan, Managementul eticii în organizaţii, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2009, p. 261.
18
