2. Mari teorii etice din istoria filosofiei: eticavirtuţii, deontologismul, utilitarismul
Etica, ca domeniu al filosofiei morale, explorează
întrebările fundamentale despre ce este bine şi rău, dreptate şinedreptate, virtute şi viciu, justiţie şi inegalitate. Acestepreocupări, deşi universale, au primit răspunsuri diferite înfuncţie de contextele culturale şi epocile istorice, reflectânddiversitatea şi complexitatea experienţei umane.
Evoluţia gândirii etice şi diversitatea modurilor deraportare la problemele etice reflectă interacţiunea complexă
dintre factori filosofiei, culturali, istorici şi sociali care au modelatsocietăţile umane de-a lungul timpului. Această dinamică agândirii etice evidenţiază adaptabilitatea şi capacitatea umanităţiide a răspunde la schimbările contextuale, fie că vorbim despretransformări socio-politice, tehnologice sau de cunoaştere.
Principalii factori influenţatori în evoluţia gândirii eticesunt:
a) Contextul cultural şi social. Culturile şi societăţile diferă înmod semnificativ în ceea ce priveşte valorile, normele şicredinţele fundamentale, ceea ce conduce la diferite abordărietice. De exemplu, societăţile care valorizează comunitateaşi colectivitatea pot promova o etică care pune accent pebunăstarea grupului, în timp ce societăţile care valorizează
individualismul pot pune un accent mai mare pe drepturile şilibertăţile individuale.
21
