Etică şi integritate academică
b) Dezvoltările ştiinţifice şi tehnologice. Progresele în ştiinţă şitehnologie aduc adesea noi dileme etice, care necesită
reconsiderarea valorilor şi principiilor etice. De exemplu,dezvoltarea tehnologiilor de modificare genetică a ridicatîntrebări etice complexe despre manipularea vieţii şi anaturii, provocând gândirea etică să se adapteze şi să
răspundă la aceste noi provocări.
c) Schimbările politice şi economice. Transformările înstructurile de putere şi în sistemele economice influenţează,de asemenea, gândirea etică. De exemplu, în contextulcreşterii globalizării şi al interdependenţei economice, eticaglobală devine tot mai relevantă, punând accent pe problemeprecum justiţia distributivă şi responsabilitatea faţă de mediula nivel mondial.
Un exemplu elocvent al modului în care percepţiile asupradeciziilor etice pot varia semnificativ este evoluţia atitudinilorfaţă de sclavie. În multe societăţi antice, sclavia era acceptată cao parte naturală şi justificată a ordinii sociale. Însă, pe măsură ceideile de egalitate şi drepturi umane au câştigat teren în epocamodernă, sclavia a început să fie percepută ca profund imorală şiincompatibilă cu principiile etice fundamentale.
De la înţelepciunea antică ale Greciei, trecând prin rigorilemedievale ale gândirii creştine şi până la provocările etice alemodernităţii şi contemporaneităţii, fiecare epocă a adus cu sinenoi moduri de a înţelege şi practica etica. Această evoluţie nu afost lineară, ci marcată de dialoguri, contradicţii şi revizuiri, încare contextul cultural şi social a jucat un rol esenţial.
În antichitate, gândirea etică era profund legată decăutarea bunăstării şi a unei vieţi virtuoase în cadrul polisului.
22
