1. Etică şi morală
În discursul laic, termenii de „morală" şi „etică" suntadesea folosiţi interschimbabil, fapt care poate genera confuzii.
Termenul care defineşte noţiunea de etică îşi are origineaîn lexicul grecesc respectiv adjectivul grecesc ii0tK6<;, fJ, 6v
(ithicos, i, on) care este legat de substantivul �0o<; (ithos)1, deşiexistă şi opinii referitoare la derivarea din s0o<; ( ethos )2. Certeste faptul că ambele cuvinte sunt asemănătoare, sugerândprovenienţa dintr-o tulpină comună. "l'H0o<; (ithos ), într-un sensiniţial desemna locuinţa oamenilor şi a animalelor sau chiarpatria, iar mai târziu felul de a fi al unei persoane, caracter3.
Sensul lui s0o<; (ethos) este de obişnuinţă sau cutumă4. Dincolode această distincţie remarcăm totuşi că există o apropieresemnificativă a termenilor, atât în ceea ce priveşte scrierea,pronunţia5, dar şi sensul.
1 Mitropolit dr. Nicolae Mladin, Prof. diac. dr. Orest Bucevschi, Prof. dr.
Constantin Pavel, Pr. diac. dr. Ioan Zăgrean, Teologia Morală Ortodoxă
pentru facultăţile de teologie, Voi. I. Morala generală, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2003, p. 6.
2 V.J. Bourke, ,,Ethics" în New Catholic Encyclopedia, Second Edition, 5, Ead-Fre, Thomson Gale in association with The Catholic University Of America, Washington D.C., 2003, p. 388.
3 M.A. Bailly, Dictionaire grec-franr;ais, Librairie Hachette, Paris, 1935, p. 894.
4 Ibidem, p. 581.
5 Trebuie avut în vedere faptul că nu cunoaştem modul în care vechii greci pronunţau cuvintele, existând astăzi două moduri diferite de pronunţie a limbii greceşti vechi (reuchliniană, care este identică cu pronunţia limbii moderne şi erasmică, în care fiecare fonem are o rostire proprie) - Conf. dr.
7
