„Dileme etice în psihoterapie” de Samuel J. Knapp

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!

Go to page:

Text Size:

Berry (1992) a observat că marginalizarea este adeseori o stra-137

tegie temporară adoptată de oameni care au abandonat o cultură, dar care încă nu o cunosc bine pe cea nouă. Mulţi studenţi pot adopta temporar strategii de marginalizare la începutul formării lor, când sunt nesiguri sau au idei eronate cu privire la ce înseamnă etica în serviciile de sănătate mentală şi nu sunt siguri cum să-şi traducă valorile etice de origine în gândire de calitate adecvată noilor situaţii.

Din experienţa noastră, am observat că se întâmplă foarte rar ca oamenii care folosesc în mod extrem şi frecvent strategii de marginalizare să îşi facă drum în profesiile din domeniul sănătăţii

.mentale. De exemplu, ca student, dr. Parker se poate să nu fi înţeles relevanţa moralităţii personale pentru noul său rol profesional, pe care şi-l asumă, deşi până la momentul la care şi-a luat autorizaţia de practică ar fi trebuit să înveţe mult mai multe despre etică. Totuşi, în condiţiile stresului situaţiilor în care trebuie luate decizii dificile şi ale conflictului de interese, unii psihologi pot recădea în comportamente motivate mai mult de aversiunea faţă de pierdere (Kahneman şi Tversky, 1979) decât de preocupările pentru etică. De exemplu, unii psihologi ameninţaţi cu trimiterea în judecată se pot gândi doar la pierderile lor băneşti şi îşi pot baza deciziile doar pe interesele lor financiare, în loc să furnizeze în continuare servicii de calitate publicului, să avanseze în profesie şi să îşi susţină prin comportament valorile primordiale de integritate, competenţă şi aşa mai departe.

Separa rea (contact scăzut, menţi nere îna ltă)

Psihologii începători şi studenţii pot fi în mod special înclinaţi să folosească excesiv strategii de separare în care valorile etice Dileme etice în psihoterapie ■ Modelul aculturaţiei etice

138

ale culturilor lor de origine umbresc valorile profesiei. Strategia de separare a doctorului Parker ar putea arăta cam aşa: În ce poziţie stânjenitoare mă pune cucoana asta! După cum ştiu, codul meu etic zice că trebuie să păstrez confidenţialitatea.

Dar ar fi nepoliticos din partea mea să nu spun „Da, aşa e".

„Dileme etice în psihoterapie” de Samuel J. Knapp

examinează complexitățile etice cu care se confruntă psihoterapeuții în practica lor zilnică. Autorul abordează o varietate de dileme etice întâlnite în procesul terapeutic, oferind o analiză detaliată a aspectelor morale și profesionale care pot influența deciziile terapeuților.
Knapp discută despre principii etice fundamentale, cum ar fi confidențialitatea, respectul pentru autonomie, și justiția, și cum acestea se aplică în diferite situații terapeutice. El prezintă cazuri concrete pentru a ilustra provocările cu care se pot confrunta profesioniștii, cum ar fi conflictele de interese, dilemele legate de raportul terapeutic și gestionarea situațiilor de criză.
Cartea subliniază importanța reflecției critice și a supervizării în abordarea dilemelor etice, încurajând psihoterapeuții să-și examineze propriile valori, credințe și prejudecăți. Knapp oferă, de asemenea, resurse și strategii pentru a ajuta terapeuții să navigheze aceste dileme, promovând astfel o practică mai responsabilă și etică.
„Dileme etice în psihoterapie” este o lectură esențială pentru psihologi, psihoterapeuți, studenți în domeniul sănătății mintale și toți cei interesați de etica profesională în psihoterapie. Cartea contribuie la aprofundarea înțelegerii problemelor etice și la dezvoltarea unei practici terapeutice bazate pe principii solide de integritate și responsabilitate.