"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » Romanian Books » „Dileme etice în psihoterapie” de Samuel J. Knapp

Add to favorite „Dileme etice în psihoterapie” de Samuel J. Knapp

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

Doamna e clar că ştie cine sunt, şi ar fi lipsit de politeţe din partea mea să o tratez ca pe o ignorantă, o mincinoasă sau o nebună. O să răspund la întrebarea ei şi n-o să spun nimic despre Renee. Până la urmă, Renee progresează bine în terapie, şi-ar fi destul de uşor să spun doar acest lucru. Ceva de genul: ,,Da, Renee este o pacientă bună - a făcut progrese mari". Aşa apăr şi imaginea lui Renee şi toată lumea va trece de momentul de stânjeneală.

Dr. Parker simte conflictul interior, dar se simte încrezător în valorile sale şi în bunul său simţ. Părinţii săi l-au învăţat bine despre cât este de important să fie politicos şi respectuos, în special cu străinii, în asemenea situaţii sociale. Pe moment el se simte alienat de regulile profesiei sale, care par să îi înăbuşe capacitatea de a fi respectuos şi amabil. El simte că prevederile Codului Etic al Asociaţiei Psihologice Americane (2010) şi alte regulamente profesionale nu îi oferă îndrumarea de care are nevoie. Codul etic al APA este prea vag şi general, crede el, şi nu se prea poate aplica situaţiilor concrete din lumea reală.

Dr. Parker favorizează principiul păstrării valorilor sale personale în faţa celui al participării la cele noi, profesionale. El pare să creadă că motivaţia sa personală de a-i ajuta pe oameni este suficient de puternică şi de pură pentru a-l călăuzi într-o arie largă de situaţii profesionale. Astfel, el ar putea să nu ia în considerare complexitatea situaţiei sau valorile aflate în conflict şi SAMUEL]. KNAPP, MICHAEL C. GOTTLIEB, MITCHELL M. HANDELSMAN

standardele implicate, cum ar fi confidenţialitatea, respectul şi 139

compasiunea.

Şi psihologii care provin din alte profesii pot folosi strategii de separare, inclusiv principii profesionale care e posibil să nu se poată aplica şi în psihologie. De exemplu, să luăm următorul caz: Un caz de altruism neetic

Dr. Woods, psihologă şi fostă avocată, a primit în terapie unpacient bărbat şi pe copilul acestuia. Nu a văzut-o niciodată pemama copilului. Mai târziu, dr. Woods a trebuit să depună

mărturie în instanţă într-un proces, iar unul dintre avocaţi aîntrebat-o dacă pacientul ei - tatăl - ar fi un părinte mai bunpentru copil decât mama acestuia. Valorile şi principiile avocaturii pe care ea a practicat-o anterior au stăpânit-o suficientpentru ca ea să răspundă: ,,Absolut". Ea a încălcat astfel câtevastandarde ale noii sale profesii, care ar fi putut-o împiedicasă dea un asemenea răspuns, inclusiv pe cel al importanţeijudecăţii pe baza tuturor datelor relevante (Articolul 9.01 alAPA), precum şi principiul rolurilor multiple17 (de evaluator şipsihoterapeut în acelaşi timp; Articolul 3.05 al APA).

În studiul longitudinal pe care l-au realizat cu privire la câteva profesii, Bucher şi Stelling (1977) au dovedit existenţa fenomenului de eşec de socializare: unii studenţi, care au considerat dificilă adoptarea valorilor noii lor profesii, au aderat cu rigiditate la valorile lor preexistente. Am întâlnit noi înşine câţiva asemenea participanţi bine intenţionaţi la programele de formare, cărora le vine greu să se îndepărteze de poziţiile morale pe care le-au adoptat anterior, în copilărie, în anii de facultate 17 Multiple relationaships, în engleză în original. (N. t.) Dileme etice în psihoterapie ■ Model ul aculturaţiei etice

Are sens

Copyright 2023-2059 MsgBrains.Com