Să oferiţi putere celor din jurul vostru
-
Să permiteţi celorlalţi să colaboreze cu voi
-
Să creaţi un sistem de sprijin puternic
-
Să spuneţi adevărul
-
Să învăţaţi să spuneţi nu, atunci când este cazul ALIMENTAREA FOCULUI VOSTRU INTERIOR
Cât de puternic este focul vostru interior? Este el plin de viaţă, animat, vioi? Poate lumina cerul? Când intraţi într-o cameră, ceilalţi vă simt prezenţa, focul interior? Sau, vă luptaţi în fiecare zi încercând să înţelegeţi cum să aveţi parte de mai mult succes, mai multă iubire, mai mulţi bani, de un corp mai frumos şi de mai multă recunoaştere din partea celorlalţi? încercaţi să
manipulaţi lumea pentru a vă înteţi focul? Sau, staţi la căldura propriului vostru foc interior?
Acestea sunt întrebările pe care trebuie să vi le puneţi înainte de a merge mai departe. Acesta este momentul să spuneţi adevărul. Priviţivă îndelung şi cu sinceritate şi întreba-ţi-vă: „Sunt eu ceea ce doresc să fiu? Mă simt puternic în interiorul corpului meu? Alegerile pe care le fac, sunt ale unei persoane care are un foc interior intens, sănătos, sau sunt alegerile cuiva"al cărui foc dă semne de oboseală?"
Avem nevoie de propria noastră căldură şi de a tuturor celorlalţi.
Trebuie să ştim că fiecare dintre focurile noastre este bine îngrijit şi supravegheat. Nimeni nu câştigă, atunci când până şi numai unul dintre focurile noastre interioare nu este îngrijit sau, chiar mai rău, se stinge.
2.
TREZIREA DIN MODUL DE FUNCŢIONARE PE PILOT AUTOMAT
Pentru a ne alimenta focul interior, trebuie să ne trezim şi să facem, în mod conştient, fiecare alegere. O alegere conştientă reflectă angajamentele cele mai înalte şi care sunt în directă concordanţă cu perspeaiva pe care o avem referitor la viaţa noastră. Atunci când facem alegeri conştiente, luăm în considerare efectul pe care-l vor avea acţiunile noastre asupra vieţii noastre, în ansamblu. Ne gândim destul de mult unde ne vor purta propriile alegeri şi impactul pe care-l vor avea asupra viitorului nostru.
De fiecare dată când alunecăm în subconştient şi uităm dorinţele cele mai profunde, intrăm într-o transă automată, căzând înapoi în programele şi tiparele din trecut. Această transă este ca şi cum ai merge pe pilot automat: nu e nevoie de nici un efort, sau de gândire. Este transa negării. Această
transă ne şopteşte la ureche: „Nu contează. Doar de data asta mai procedez aşa. încep de mâine. De fapt, nu vreau asta cu adevărat. E în regulă, nimeni nu va şti." Vocea acestei transe ne încurajează să o luăm pe calea cea mai uşoară. „Nici o grijă!", ne spune ea, pe măsură ce ne îndepărtăm de la calea visurilor noastre şi ne întoarcem pe calea trecutului, ce ne poartă paşii în cerc. Transa negării ne poartă de la un moment la altul, de la o zi la alta şi de la un an la altul - în timp ce visele şi vieţile ni se transformă în nişte scuze repetitive, pe drumul nostru spre niciunde.
Când acţionăm în mod automat, nu reuşim să vedem consecinţele propriilor comportamente. Mergem orbeşte şi nu luăm niciodată în considerare planul pe termen lung al vieţii noastre. Nu ne examinăm
motivele şi nici nu încercăm sa înţelegem ce ne influenţează alegerile.
Acţiunile noastre sunt, de fapt, reacţii - alegeri care se bazează pe senzaţia de moment, fără a lua în considerare impactul lor asupra viitorului.
n fiecare moment suntem îndrumaţi de una dintre cele două hărţi existente: una a perspectivei, care reprezintă planul pregătit cu grijă pentru viitor, sau o hartă a automatisme-lor, trasată de trecut. Alegerile făcute în conformitate cu harta automatismelor - programele repetitive, automate -
nu ne hrănesc focul şi nici nu ne aduc mai aproape de visele noastre. Şi chiar dacă ni se par bune, acest lucru se întâmplă doar pentru că ne sunt familiare.
Să vă dau un exemplu: Jody, doctoriţă pediatră cu o afacere prosperă, are ca scop ca, o dată la trei luni să-şi ia liber o săptămână - în total, patru săptămâni de concediu pe an. Asistenta ei programează din vreme aceste perioade, în agenda de lucru al lui Jody. Totuşi, ori de câte ori Jody are foarte mulţi pacienţi, în loc să se uite la harta de perspectivă pentru a primi îndrumări, răspunsul ei automat, declanşat de harta automatismelor, este acela de a-şi anula planurile şi de a avea grijă de cei în suferinţă. De multe ori a renunţat la dorinţa de a-şi face timp pentru a sta mai mult cu familia şi pentru a se distra şi, până la urmă, a acţionat inconştient, regretând ulterior acest lucru.
înainte ca Jody să poată căpăta libertatea de a face ceva diferit, trebuia mai întâi să-înţeleagă faptul că răspunsul ei automat îi coordona acţiunile. Harta automatismelor o făcea să spună da la cererile pacienţilor. Fără să se gândească, făcea alegeri care, în final, o deturnau de la viaţa pe care o dorea.
Jody a realizat că, atunci când era pe pilot automat, nu mai avea nici un control asupra acestui domeniu al vieţii ei. Această înţelegere i-a permis să
facă o alegere nouă, conştientă, în concordanţă cu scopurile şi cu obiectivele ei.
Atunci când facem alegeri în mod inconştient, putem fi siguri că nu suntem prezenţi aici şi acum. Când acţionăm în mod inconştient, apare riscul să cădem pradă impulsurilor noastre inferioare. Fără să ne dăm seama, ne predăm vieţile hărţii automatismelor, care reprezintă trecutul nostru şi tot ce cuprinde acesta - şi, în câteva secunde, ne trezim că mergem exact în direcţia opusă destinaţiei la care dorim să ajungem. Adormim la volan, lăsând trecutul şi temerile să ne dicteze şi să ne limiteze viitorul.
Acest lucru mi-a fost demonstrat foarte clar de către un bătrân înţelept, pe care l-am întâlnit cu mulţi ani în urmă. Am vorbit despre viaţă, despre ce înseamnă să fii om şi despre încercările şi necazurile care le presupune procesul de evoluţie a conştiinţei. La sfârşitul întâlnirii, s-a aplecat către mine şi mi-a spus cu un aer destul de serios: „Cei mai mulţi dintre noi sunt ca nişte roboţi, care primesc ordine şi care reacţionează la oceanul
colectiv de emoţii şi traume neprocesate." Suntem pe pilot automat - re-creăm trecutul, ca sclavi ai dependenţelor, poftelor şi nevoilor noastre nesatisfăcute. „Vreau îngheţată." „Tabloul acesta ar arăta minunat la mine în sufragerie." „O să încep programul de exerciţii fizice, mâine." „Data viitoare voi fi mai hotărât."
Dacă faceţi o listă a tuturor alegerilor din trecut, într-un domeniu al vieţii în care nu aţi obţinut rezultatele sperate, veţi constata fără îndoială că
aţi stat adormiţi la volan. Fără să vă daţi seama, aţi apăsat pe butonul pe care scrie: PILOT AUTOMAT. NU ESTE NEVOIE SA FIŢI ATENŢI. Aţi uitat că viitorul depinde de alegerile pe care le faceţi astăzi. Şi, în loc să vă opriţi şi să vă
folosiţi de harta de perspectivă pentru a fi siguri că alegerile pe care le faceţi vă vor purta în direcţia dorită, faceţi ce vi se pare mai uşor în acel moment.
FOLOSIREA ÎNTREBĂRILOR POTRIVITE
Dacă vă, puneţi întrebările Potrivite înainte de a face o alegere, veţi ieşi din ciclurile automate, repetitive şi veţi putea face paşii intenţionaţi, concentraţi, care să vă poarte către viitorul pe care-l doriţi. întrebările Potrivite străpung sistemul vostru de negare şi vă trezesc. Ele sunt astfel concepute, încât să le purtaţi cu voi şi să le folosiţi zilnic, ca pe un instrument care să vă permită să acţionaţi, în loc să reacţionaţi.
lată un exemplu: într-una din zilele trecute, am făcut un angajament faţă de mine însămi să urmez un curs de karate, dar când a venit vremea să
mă duc, nu mă mai simţeam în stare. Ceea ce doream într-adevăr era să mă
culc. Răspunsul meu automat era să nu-mi respect angajamentul şi să
inventez o sută de scuze pentru a nu mă duce: „Sunt foarte ocupată. Sunt prea obosită. Nu am timp. Nu am energia necesară." Dar, imediat, m-am oprit pentru un moment, am închis ochii şi mi-am pus câteva dintre întrebările Potrivite:
