„Doamne, care sunt aceste Legi ale vieţii? Rămâi încă cu noi şi învaţă-ne. Noi vrem să ascultăm învăţătura Ta pentru a ne putea vindeca şi a deveni drepţi.”
Atunci Domnul Iisus S-a aşezat în mijlocul lor şi le-a vorbit astfel:
„Adevăr zic vouă, nimeni nu poate fi fericit dacă nu urmează Legea.”
La acestea cei din jurul Domnului Îi spuseră:
„Noi toţi urmăm legile lui Moise, legiuitorul nostru, aşa cum sunt consemnate în scrierile noastre Sfinte.”
Atunci Domnul Iisus le-a zis:
„Nu căutaţi Legea în Scripturile voastre, căci Legea este viaţă, în timp ce scrierea este moartă. Adevăr zic vouă, Moise n-a primit de la Dumnezeu Legile Sale prin scris, ci prin cuvântul viu. Legea este cuvântul viu al lui Dumnezeu cel Viu către profeţii vii, pentru oamenii vii. Legea este scrisă în tot ce este viu. O veţi găsi în iarbă, arbori, râuri, munţi, păsările cerului, peştii lacurilor şi mărilor, dar căutaţi-o mai ales în voi înşivă. Căci, adevăr zic vouă, că tot ce este înzestrat cu viaţa este mai aproape de Dumnezeu decât scrierile lipsite de viaţă. Dumnezeu a creat viaţa şi toate fiinţele vii în aşa fel ca ele să poată prin cuvântul nepieritor să-l înveţe pe om Legile lui Dumnezeu cel Adevărat. Dumnezeu n-a scris Legile Sale pe pagini de carte, ci în inima voastră şi în sufletul vostru. Ele se află în respiraţia voastră, în sângele vostru, în oasele voastre, în carnea voastră, în măruntaiele voastre, în ochii voştri, în urechile voastre şi în părţile cele mai infime ale corpului vostru. Ele sunt prezente în aer, în apă, în pământ, în plante, în razele soarelui, pe vârfurile munţilor şi în abisuri. Toate acestea vă vorbesc ca voi să puteţi înţelege Cuvântul şi voinţa lui Dumnezeu cel Viu. Dar voi închideţi ochii pentru a nu vedea nimic şi vă astupaţi urechile pentru a nu auzi nimic.
Adevăr zic vouă, scrisul este opera omului, în timp ce viaţa şi toate gazdele sale sunt opera lui Dumnezeu. De ce nu vă îndreptaţi urechile către cuvintele lui Dumnezeu înscrise în operele Sale? Pentru ce studiaţi voi scrierile moarte, operele mâinilor oamenilor?”
„Cum putem noi să citim Legile lui Dumnezeu decât în Scripturi? Unde sunt ele scrise? Citeşte-ni-le acolo unde Tu le vezi, căci noi nu cunoaştem alte Scripturi decât acelea pe care le-am moştenit de la strămoşii noştri. Spune-ne Legile de care ai vorbit, ca, după ce le-am auzit, noi să putem fi vindecaţi şi îndreptaţi.”
Domnul Iisus a zis:
„Voi nu puteţi înţelege cuvintele vieţii, pentru că trăiţi în moarte. Tenebrele vă întunecă vederea, iar urechile voastre sunt atinse de surditate. Totuşi, vă spun că nu vă este de nici un folos să aveţi ochii fixaţi pe scrierile a căror literă este moartă, dacă prin acţiunile voastre voi renegaţi pe Acela care v-a dat scrierile. Adevăr zic vouă, că Dumnezeu şi Legile Sale apar în ceea ce faceţi voi. Ele nu se află nici în lăcomie şi beţie, nici într-o viaţă risipită prin excese şi desfrânare, nici în căutarea bogăţiilor sau în ura contra duşmanilor. Căci toate aceste lucruri sunt foarte îndepărtate de adevăratul Dumnezeu şi de îngerii Săi. Toate aceste lucruri provin din împărăţia tenebrelor şi de la stăpânul tuturor relelor. Or, toate acestea le purtaţi în voi; şi astfel Cuvântul Lui Dumnezeu şi puterea Sa nu pot intra în voi din cauza tuturor gândurilor rele pe care voi le cultivaţi şi a tuturor abominaţiilor care sălăşluiesc în corpul vostru şi în sufletul vostru. Dacă vreţi să vă pătrundă Cuvântul lui Dumnezeu cel Viu şi puterea Sa, nu murdăriţi nici corpul vostru, nici spiritul vostru. Căci corpul vostru este templul spiritului, iar spiritul este templul lui Dumnezeu. Purificaţi de aceea templul vostru pentru ca Stăpânul Templului, să poată veni să ocupe acolo un loc demn de El.”
„La toate ispitele corpului şi spiritului vostru, ispite care provin de la Satana, retrageţi-vă la adăpostul ceresc al lui Dumnezeu.”
„Regeneraţi-vă şi ajunaţi: Căci adevăr zic vouă, Satana şi vrăjile sale nu pot fi înlăturate decât prin post şi rugăciune. Înapoiaţi-vă acasă şi postiţi în singurătate, nelăsând să se bage de seamă că ajunaţi. Dumnezeu cel Viu va vedea acest lucru şi mare va fi răsplata voastră. Ajunaţi până ce Belzebut şi toate relele sale vă vor fi părăsit şi până ce toţi îngerii Maicii voastre Pământeşti vor fi venit pentru a vă servi. Adevăr zic vouă, că atât timp cât nu veţi fi ajunat, nu veţi fi eliberaţi din ghiara lui Satana şi de toate bolile care provin de la el. Ajunaţi şi rugaţi-vă cu ardoare, cerând forţa lui Dumnezeu cel Viu pentru a ajunge la vindecare. În timpul ajunării voastre evitaţi Fiii Oamenilor şi căutaţi compania îngerilor Maicii voastre Pământeşti, căci acela care caută va găsi.”
„Căutaţi aerul pur al pădurilor şi câmpurilor, căci acolo, în mijlocul lor, veţi întâlni Îngerul Aerului. Descălţaţi-vă, dezbrăcaţi-vă şi lăsaţi Îngerul Aerului să vă îmbrăţişeze întreg corpul. Apoi respiraţi îndelung şi profund ca Îngerul Aerului să pătrundă în voi. Adevăr zic vouă, el va goni din corpul vostru impurităţile care îl murdăresc la exterior şi la interior şi astfel toate mirosurile urâte şi murdăriile se vor degaja de la voi ca fumul focului care unduie în aer şi se pierde în oceanul cerurilor. Căci, adevăr zic vouă, sfânt este Îngerul Aerului, care purifică tot ce este murdar şi transformă în parfumuri suave toate substanţele urât mirositoare. Nimeni nu se poate prezenta în faţa lui Dumnezeu, dacă Îngerul Aerului nu-l lasă să treacă. În fapt, totul trebuie să renască prin aer şi prin adevăr, căci corpul vostru respiră aerul Maicii voastre Pământeşti şi sufletul vostru respiră adevărul Tatălui Ceresc”.
„După Îngerul Aerului căutaţi Îngerul Apei. Descălţaţi-vă şi dezbrăcaţi-vă, şi lăsaţi-l să vă îmbrăţişeze corpul. Abandonaţi-vă cu totul în braţele sale mângâietoare şi tot de atâtea ori cât circulaţi aerul cu respiraţia voastră, agitaţi apa prin mişcările corpului vostru. Adevăr zic vouă, Îngerul Apei va goni din organismul vostru toate impurităţile care îl murdăresc atât de dinafară, cât şi pe dinăuntru. Tot felul de resturi urât mirositoare se vor îndepărta de voi, tot aşa cum murdăria hainelor voastre se împrăştie în apa râului şi pierde în curentul acestuia. Adevăr zic vouă, sfânt este Îngerul Apei, el purifică tot ce este murdar şi transformă în parfumuri suave toate mirosurile urâte. Nimeni nu se poate prezenta în faţa lui Dumnezeu, dacă Îngerul Apei nu-l lasă să treacă. În fapt, totul trebuie sa renască prin apă şi adevăr, căci corpul vostru se scaldă în fluviul vieţii terestre şi spiritul vostru se scaldă în fluviul vieţii eterne. Voi primiţi sângele vostru de la Maica Pământească şi adevărul de la Tatăl Ceresc.”
„Să nu vă închipuiţi că este suficient ca Îngerul Apei să vă îmbrăţişeze numai în afară. Adevăr zic vouă, impuritatea interioară este încă mai mare decât impuritatea exterioară. Or, acela care se purifică numai exterior, rămânând impur în interior, seamănă mormintelor care pe dinafară sunt acoperite cu picturi luminoase, dar care, în interior, sunt pline de tot felul de murdării oribile şi de scârboşenii. Adevăr zic vouă, suportaţi ca Îngerul Apei să vă boteze de asemenea înlăuntru ca să fiţi eliberaţi de toate păcatele voastre trecute; veţi deveni şi înlăuntru tot aşa de puri ca spuma râului scânteind în razele soarelui.”
„Căutaţi, deci, o tigvă având o tijă de lungimea unui om: goliţi-o de miez şi umpleţi-o cu apă de rău încălzită de razele soarelui. Atârnaţi-o de ramura unui copac, îngenunchiaţi pe pământ în faţa Îngerului Apei şi introduceţi capătul tijei tigvei în anus astfel ca apa să poate pătrunde în toate măruntaiele voastre. Rămâneţi îngenunchiaţi pe pământ, în faţa Îngerului Apei şi rugaţi-vă lui Dumnezeu să vă ierte toate păcatele trecute; rugaţi Îngerul Apei să vă elibereze corpul de toate murdăriile sale şi de toate bolile sale. Lăsaţi apoi apa să se scurgă afară din corpul vostru ca acesta să fie curăţat înlăuntru de tot ce a provenit de la Satana, de tot ce este impur sau urât mirositor. Cu ochii voştri veţi vedea şi cu nasurile voastre veţi mirosi toate scârboşeniile şi impurităţile care au murdărit templul corpului vostru; în acelaşi timp vă veţi da seama de toate păcatele care se aflau în voi şi de toate relele pe care le produceau. Adevăr zic vouă, botezul apei vă va elibera de aceste rele. Fiecare zi de post va reînnoi acest botez al apei şi persistaţi până în ziua când apa care se scurge din corpul vostru va fi tot atât de pură ca spuma râului. Atunci cufundaţi corpul vostru în râul cu ape mişcătoare şi acolo, în braţele Îngerului Apei, mulţumiţi lui Dumnezeu cel Viu care v-a eliberat de păcatele voastre. Acest sfânt botez făcut de Îngerul Apei înseamnă renaşterea la o viaţă nouă. Căci, de îndată ochii voştri vor vedea şi urechile voastre vor auzi. Apoi nu mai păcătuiţi, ca Îngerul Aerului şi Îngerul Apei să poată locui în voi pentru totdeauna şi tot timpul să vă servească.”
„Şi dacă, după aceasta mai rămân încă în voi câteva urme ale păcatelor anterioare, căutaţi Îngerul Soarelui. Descălţaţi-vă şi dezbrăcaţi-vă şi lăsaţi ca Îngerul Soarelui să vă îmbrăţişeze întreg corpul. Respiraţi îndelung şi profund ca Îngerul Soarelui să poată pătrunde în voi. El va goni din corpul vostru toate substanţele urât mirositoare şi impure care vă murdăresc pe dinafară şi pe dinăuntru. Tot ce este impur şi urât mirositor se va îndepărta de voi, aşa cum întunericul nopţii se împrăştie în faţa strălucirii soarelui care răsare. Adevăr zic vouă, sfânt este Îngerul Soarelui, el purifică şi goneşte orice impuritate şi transformă în parfumuri suave toate mirosurile urât mirositoare. Nimeni nu se poate prezenta în faţa lui Dumnezeu, dacă Îngerul Soarelui nu-l lasă să treacă. În fapt, toţi trebuie să fiţi încă o dată renăscuţi de soare şi de adevăr, căci corpul vostru este încălzit de razele soarelui Maicii Pământeşti, în timp ce sufletul vostru este încălzit de lumina solară a adevărului Tatălui Ceresc.”
„Îngerii Apei, Aerului şi Soarelui sunt fraţi. Ei au fost daţi Fiului Omului pentru a-i servi, pentru ca el să poată totdeauna apela la unul sau la altul.”
„La fel de sfântă este îmbrăţişarea lor. Ei sunt copiii invizibili ai Maicii Pământeşti; în consecinţă nu separaţi pe aceia pe care Cerul şi Pământul I-au unit. Fie ca aceşti trei îngeri fraţi să vă poată purifica în fiecare zi şi ca ei să rămână în voi tot timpul ajunării voastre.”
„Căci adevăr zic vouă, puterea demonilor, toate păcatele şi toate murdăriile vor părăsi în grabă corpul care este purificat de aceşti trei îngeri. Tot aşa cum hoţii fug dintr-o locuinţă, la sosirea stăpânului casei, unul părăsind-o pe uşă, altul pe fereastră, cel de-al treilea pe acoperiş, fiecare scăpând cum poate, aşa fug demonii bolii, toate păcatele trecute şi toate murdăriile şi bolile care se află în templul corpurilor voastre. Când îngerii Maicii Pământeşti vor fi intrat în corpurile voastre ca Stăpânul Templului să poată veni din nou, atunci toate mirosurile urâte vor părăsi în mare grabă corpul vostru, prin respiraţie sau prin piele; apele murdare se vor scurge prin gura voastră, pielea voastră, anusul vostru şi organele voastre sexuale. Toate aceste lucruri voi le veţi vedea cu ochii voştri, le veţi mirosi cu nasurile voastre şi le veţi pipăi cu mâinile voastre. Şi când toate păcatele şi toate impurităţile vor fi părăsit corpul vostru, sângele vostru va deveni tot aşa de pur ca sângele Maicii Pământeşti şi ca spuma râului scânteind în lumina soarelui. Respiraţia voastră va deveni tot atât de pură ca parfumul delicios al florilor mirositoare, carnea voastră tot atât de pură ca şi carnea fructelor care se coc printre frunzele pomilor; sclipirea ochilor voştri va fi tot atât de vie şi de strălucitoare ca lumina soarelui ce străluceşte pe cerul albastru. Atunci toţi îngerii Maicii voastre Pământeşti vor fi în serviciul vostru. Şi respiraţia voastră, sângele vostru, carnea voastră, vor fi una cu respiraţia, sângele şi carnea Maicii voastre Pământeşti, iar sufletul vostru va putea atunci să devină una cu Spiritul Tatălui vostru Ceresc. Într-adevăr, nimeni nu poate ajunge la Tatăl Ceresc decât prin Maica Pământească; la fel cum nici un nou-născut nu poate înţelege învăţătura tatălui său atâta timp cât mama sa nu l-a ţinut la sânul său, cât nu l-a îmbăiat, alintat şi pus în leagănul său pentru a dormi, după ce l-a hrănit. Locul copilului de vârstă mică este lângă mama sa. Când el este mai mare, tatăl său îl duce la câmp să muncească alături de el şi copilul nu revine la mama sa decât la ora mesei. Atunci tatăl îl învaţă să ştie să lucreze ca el. Şi în ziua în care el vede că fiul său a înţeles ceea ce l-a învăţat, şi-şi face bine treaba, tatăl îi dă toate bunurile sale. Ele pot deveni proprietatea fiului iubit şi astfel el poate continua lucrarea tatălui.” Adevăr zic vouă, fericit este fiul care acceptă şi urmează sfaturile mamei sale. Şi de o sută de ori este mai fericit fiul care acceptă şi urmează sfaturile tatălui său, pentru că vi s-a spus: „Respectă pe tatăl tău şi pe mama ta ca zilele tale să fie îndelungate pe pământ.” Dar vă spun, Fii ai Omului: Respectaţi pe Maica Pământească şi urmaţi Legile Sale pentru ca zilele voastre să fie îndelungate pe pământ şi respectaţi pe Tatăl vostru Ceresc ca viaţa voastră să fie eternă în Ceruri. Căci Tatăl Ceresc este de o sută de ori mai mare decât toţi taţii prin sămânţă şi prin sânge la un loc, şi Maica Pământească este mai mare decât toate mamele trupeşti la un loc. În ochii Tatălui său Ceresc şi al Maicii sale Pământeşti, Fiul Omului este încă mai scump decât în ochii tatălui său prin sânge şi sămânţă şi în ochii mamei sale prin trup. Cuvintele şi Legile Tatălui vostru Ceresc şi ale Maicii voastre Pământeşti sunt mai pline de înţelepciune decât cuvintele şi voinţa tuturor taţilor voştri de sânge şi sămânţă la un loc şi a tuturor mamelor voastre prin trup la un loc. Şi, de asemenea, mai mare este valoarea moştenirii Tatălui vostru Ceresc şi a Maicii voastre Pământeşti, împărăţia veşnică a vieţii atât pământeşti cât şi cereşti, decât a tuturor moştenirilor lăsate de taţii voştri de sânge şi sămânţă şi de mamele voastre prin trup.”
„Adevăraţii voştri fraţi sunt toţi aceia care ascultă de voinţa Tatălui vostru Ceresc şi a Maicii voastre Pământeşti, şi nu fraţii voştri de sânge. Adevăr zic vouă, că adevăraţii voştri fraţi după voinţa Tatălui Ceresc şi a Maicii Pământeşti vă iubesc de o mie de ori mai mult decât fraţii voştri de sânge. Căci de la Cain şi Abel, din ziua când fraţii de sânge au încălcat voinţa lui Dumnezeu, nu mai există fraternitate adevărată de sânge. Fraţi se comportă ca străini faţa de fraţii lor. Iată pentru ce vă spun: iubiţi pe adevăraţii voştri fraţi după voinţa lui Dumnezeu de o mie de ori mai mult decât fraţii voştri de sânge.”
„CĂCI TATĂL VOSTRU CERESC ESTE IUBIRE”
„CĂCI MAICA VOASTRĂ PĂMÂNTEASCĂ ESTE IUBIRE”
„CĂCI FIUL OMULUI ESTE IUBIRE”
„Prin iubire Tatăl Ceresc, Maica Pământească şi Fiul Omului sunt una. Căci spiritul Fiului Omului a fost creat de spiritul Tatălui Ceresc şi corpul său din corpul Maicii Pământeşti. În consecinţă fiţi perfecţi ca spiritul Tatălui vostru Ceresc şi corpul vostru de asemenea perfect ca al Maicii voastre Pământeşti. Iubiţi pe Tatăl vostru Ceresc aşa cum El vă iubeşte sufletul; iubiţi pe Maica voastră Pământească aşa cum vă iubeşte Ea corpul; iubiţi pe adevăraţii voştri fraţi aşa cum îi iubesc Tatăl vostru Ceresc şi Maica voastră Pământească. Atunci Tatăl vostru Ceresc vă va da spiritul Său cel Sfânt şi Maica voastră Pământească, corpul Său Sfânt. Atunci Fiii Oamenilor, ca fraţi adevăraţi, se vor iubi unii pe alţii, aşa cum au fost iubiţi de Tatăl lor Ceresc şi de Maica lor Pământească. Atunci ei vor deveni unii pentru alţii adevăraţi consolatori; atunci vor dispare de pe pământ toate relele şi toate tristeţele, şi va fi iubire şi bucurie pe Pământ. Pământul se va asemăna atunci cerurilor şi împărăţia lui Dumnezeu va sosi. Apoi Fiii Oamenilor îşi vor împărţi moştenirea lor Divină, împărăţia lui Dumnezeu. Căci ei trăiesc în Tatăl Ceresc şi Maica Pământească, şi Tatăl Ceresc şi Maica Pământească trăiesc în ei. Şi atunci cu împărăţia lui Dumnezeu se va ajunge la sfârşitul timpului, căci iubirea Tatălui Ceresc dă tuturor viaţă eternă în împărăţia lui Dumnezeu. Căci iubirea este eternă. Iubirea este mai tare decât moartea.”
„Chiar dacă eu vorbesc limba oamenilor şi a îngerilor, dar nu am iubire, sunt ca alămurile sonore sau chimvalul care răsună. Chiar dacă prezic viitorul, dacă cunosc toate secretele şi am toată înţelepciunea, chiar dacă am o credinţă puternică, capabilă să ridice munţii, dacă nu am iubire, eu sunt nimic. Şi chiar dacă împart toate bunurile mele săracilor şi le dau tot ce am primit de la Tatăl meu Ceresc, dacă nu am iubire, eu nu voi obţine nici un profit de înţelepciune. Iubirea este răbdătoare, iubirea este tandră. Iubirea nu este invidioasă, ea nu face rău, ea nu cunoaşte nici orgoliu, nu este crudă; niciodată nu este egoistă, ea este înceată la mânie, ea nu-şi imaginează necredinţa, nu se bucură de nedreptate, ci de dreptate. Iubirea apără totul, iubirea crede în toţi, iubirea speră totul, iubirea suportă totul; niciodată ea nu se lasă; scrierile şi cuvintele pier, cunoaşterea dispare, dar iubirea rămâne. Noi trăim parţial în eroare, parţial în adevăr, dar când se va ajunge la plenitudinea perfecţiunii, tot ce este parţial va fi şters. La vârsta copilăriei omul vorbeşte ca un copil, gândeşte ca un copil, înţelege ca un copil. Devenind matur el abandonează toate aceste vederi copilăreşti, pentru că noi vedem ca printr-o sticlă şi prin maxime obscure. Cunoaşterile noastre sunt fragmentare în prezent; dar când vom ajunge în faţa lui Dumnezeu nu vom cunoaşte adevărul în parte, ci după cum ne va învăţa El. În prezent ne rămân acestea trei: credinţa, speranţa şi iubirea; dar cea mai mare dintre ele este iubirea.”
„Şi acum, eu vă vorbesc în limbajul lui Dumnezeu cel Viu, prin Spiritul Sfânt al Tatălui nostru Ceresc. Încă nu există nimeni printre voi care să poată înţelege tot ce vă spun acum. Aceia care vă explică Scripturile vă vorbesc într-o limbă moartă, a oamenilor morţi, prin corpul lor bolnav şi muritor; toţi oamenii pot să le înţeleagă, deoarece toţi oamenii sunt bolnavi şi toţi sunt în moarte. Niciunul nu zăreşte lumina vieţii. Orbul îl conduce pe orb pe căile întunecate ale păcatului, ale bolii şi ale suferinţei până ce toţi sfârşesc a cădea în abisul morţii.”
„Eu sunt trimis de Tatăl pentru a face să strălucească în faţa voastră lumina vieţii. Lumina se aprinde de la sine şi împrăştie tenebrele, în timp ce tenebrele ignoră lumina. Am multe lucruri să vă spun, dar voi încă nu le puteţi înţelege căci ochii voştri sunt obişnuiţi cu tenebrele; lumina deplină a Tatălui Ceresc v-ar orbi. De aceea, voi nu puteţi încă înţelege ceea ce vă spun cu privire la Tatăl Ceresc care m-a trimis la voi. De aceea, urmaţi mai întâi Legile Maicii voastre Pământeşti despre care v-am vorbit. Când îngerii Săi vor fi purificat şi regenerat corpurile voastre, când ei vor fi întărit ochii voştri, veţi fi capabili să suportaţi lumina orbitoare a Tatălui Ceresc. Când vă va fi posibil să fixaţi fără să clipiţi strălucirea soarelui la prânz, veţi putea privi lumina orbitoare a Tatălui vostru Ceresc, lumină de mii de ori mai strălucitoare decât mii de sori. Cum aţi putea contempla lumina Tatălui vostru Ceresc, când voi nu puteţi încă suporta strălucirea soarelui arzător? Credeţi-Mă, soarele este comparabil cu lumina unei lumânări pe lângă soarele adevărului al Tatălui vostru Ceresc. Trăiţi în credinţă, speranţă şi iubire. Adevăr zic vouă, că veţi fi recompensaţi. Dacă voi credeţi în cuvintele Mele, credeţi de asemenea Aceluia care M-a trimis, Domnul tuturor şi căruia toate lucrurile Îi sunt posibile, căci tot ceea ce este imposibil oamenilor, le este posibil cu Dumnezeu. Dacă voi credeţi în îngerii Maicii voastre Pământeşti şi dacă voi urmaţi Legile Sale, credinţa voastră vă va susţine şi voi nu veţi mai cunoaşte niciodată boala. Speraţi de asemenea în iubirea Tatălui vostru Ceresc, căci acela care are încredere în El, nu va fi niciodată dezamăgit şi nu va cunoaşte moartea.”
„Iubiţi-vă unii pe alţii, căci Dumnezeu este iubire; astfel îngerii Săi vor şti că voi mergeţi pe căile Sale; aceştia vor veni la voi şi vă vor servi. Şi Satana, cu toate păcatele sale, toate bolile sale şi toate impurităţile sale va părăsi corpul vostru. Mergeţi, feriţi-vă de păcate, botezaţi-vă voi înşivă pentru a renaşte şi nu mai păcătuiţi!”
Apoi Domnul Iisus se ridică. Toţi rămaseră aşezaţi, pătrunşi de puterea cuvintelor Sale. Luna plină apăru printre norii destrămaţi şi scăldă pe Domnul Iisus în lumina sa. Scânteieri ţâşneau din părul Său; stând drept în mijlocul lor în lumina lunii, El părea să planeze deasupra pământului. Nimeni nu mişcă, nimeni nu scoase un sunet. Nimeni nu-şi dădea seama de timpul care se scursese, căci timpul se oprise. Apoi Domnul Iisus şi-a întins mâinile şi le-a zis: „Pace vouă!” şi astfel îi părăsi, tot aşa de lin ca briza uşoară care făcea să freamăte frunzele arborilor.
Un timp îndelungat ei rămaseră nemişcaţi, şi apoi, unul după altul, ei îşi reveniră ca după un vis îndelungat. Nimeni nu vroia să plece ca şi cum cuvintele Aceluia care îi părăsise continuau să răsune în urechile lor, ca şi cum ei încă ar mai fi auzit o muzică fermecată.
În cele din urmă totuşi, cu sfială, unul din ei exclamă:
„Ce bine e să fii aici!”
Un altul adăugă:
„Dacă s-ar putea ca această noapte să nu se mai sfârşească.” Alţii, de asemenea:
„Dacă El ar fi vrut să rămână tot timpul cu noi!”
„El este Mesagerul Adevărului trimis de Dumnezeu, căci El a semănat speranţa în inimile noastre.”
Nimeni nu se gândea să se ducă la casa sa. Ei ziceau:
„Eu nu mă mai întorc la casa mea unde totul este sumbru şi fără bucurie. Pentru ce să mă înapoiez într-un loc unde nimeni nu mă iubeşte?”
