8. Dar de îndata el se îndreaptă către miazănoapte pentru a înainta apoi către răsărit, el se întoarce trecând prin această poartă şi luminează această parte a cerului.

9. Astfel se arată el în prima lună a drumului sau.

10. El pleacă din a patra din aceste porţi care este la răsărit.

11. Şi la această a patra poartă prin care el trece în prima lună sunt douăsprezece ferestre deschise pe unde ies torente de flăcări, când ele se deschid la timpul care le este hotărât.

12. Atunci când soarele se ridică pe cer, el trece prin a patra poartă în timp de treizeci de zile şi prin a patra poartă din partea de apus el coboară în linie dreaptă.

13. După acest timp zilele se măresc, nopţile se micşorează timp de treizeci de zile. Atunci ziua este cu doua părţi mai lungă ca noaptea.

14. Într-adevăr ziua are zece părţi, în timp ce noaptea are opt părţi.

15. În acest timp soarele trece prin această a patra poartă şi apune trecând prin poarta corespunzatoare, după aceea el se apropie de a cincea poartă care este la răsărit timp de treizeci de zile şi apune de asemenea trecând prin poarta corespunzătoare.

16. Atunci ziua se măreşte cu încă o parte, în acest fel ziua are unsprezece părti, noaptea descreşte şi nu are decât şapte.

17. Atunci soarele înaintează către răsărit pentru a trece prin a şasea poartă şi el se ridica şi apune la trecerea prin aceste porţi la fel timp de treizeci de zile.

18. În acest timp ziua este de doua ori mai lungă decât noaptea şi are douăsprezece părţi.

19. Cât priveşte noaptea, ea se micşorează în aceaşi măsură şi nu conţine decât şase părţi. În sfârşit soarele coboară, astfel încăt ziua se micşorează, pe când noapotea se măreşte.

20. Căci soarele revine către răsărit trecând prin a şasea poartă prin care el iese şi intră timp de treizeci de zile.

21. După această perioadă ziua se micşorează treptat, aşadar ea nu are mai mult de unsprezece părţi, în timp ce noaptea are şapte.

22. Soarele părăseşte apusul trecând prin poarta a şasea şi înaintează către răsărit, răsărind prin a cincea poartă timp de treizeci de zile şi apunând în acelaşi fel la apus la trecerea prin a cincea poartă.

23. În acest moment ziua este micşorată cu două douăsprezecimi în aşa fel încăt are zece părţi în timp ce noaptea are opt.

24. Ci soarele trece la răsărit ca şi la apus prin a cincea poartă. În sfârşit el răsare prin a patra poarta timp de treizeci şi una de zile şi apune la apus.

25. În această perioadă ziua este egală cu noaptea, astfel încăt şi una şi alta au în mod egal câte două părţi.

26. Atunci soarele părăseşte această poartă şi înaintează către apus, trecând prin a treia poartă

unde răsare şi apune.

27. În această perioadă noaptea creşte timp de treizeci de zile în aşa fel încăt noaptea va avea zece părţi în timp ce ziua va avea numai opt.

28. Atunci soarele va răsări prin a treia poartă şi va apune în acelaşi fel prin a treia poartă de la apus timp de treizeci de zile.

29. Apoi el trece prin a doua, atât la răsărit cât şi la apus.

30. În acest timp, noaptea are unsprezece părţi şi ziua numai şapte.

31. Acesta este timpul în care soarele trece prin a doua poartă atât la răsăritul cât şi la apusul său. Apoi el coboară şi ajunge la prima poartă ceea ce se întamplă timp de treizeci de zile.

32. El apune la fel prin prima poartă.

33. Atunci noaptea este dublă faţă de zi.

34. Astfel ea are douăsprezece părţi în timp ce ziua nu are decât şase.

35. Şi când soarele ajunge la această poartă el îşi reâncepe crugul său 36. El trece prin această poartă timp de treizeci de zile şi apune în aceaşi poartă la apus.

37. În acest timp noaptea se micşorează cu o parte având astfel unsprezece părţi.

38. Cât priveşte ziua ea nu are decât şapte părţi.

39. Atunci soarele va trece prin cea de a doua poartă la răsărit.

40. Revine prin cea pe care înainte o evitase timp de treizeci de zile, răsare şi apune prin două

părţi asemănătoare.

41. Noaptea se micşorează în continuare, ea mai are zece părţi şi ziua opt. Soarele trece prin a doua poartă atât la răsăritul său cât şi la apusul său apoi el înaintează către răsărit, răsare prin a treia poartă timp de treizeci şi una de zile şi apune prin poarta corespunzătoare de la apus.

42. Noaptea continuă sa se micşoreze, ea nu mai are decât nouă părţi la fel ca şi ziua căci este egalitate între una şi cealaltă; anul este în cea de a trei sute şaizeci şi patra zi a sa.

43. Astfel acesta este crugul soarelui însuşi care duce la lungimea sau scurtimea zilelor şi a nopţilor.

44. Caci el face ca ziua să crească treptat şi ca noaptea să scadă în acelaşi fel.

45. Aceasta este legea crugului soarelui, el înaintează şi se retrage rând pe rând. Astfel i-a fost scris acestui astru hărăzit să lumineze pământul.

46. Acesta este astrul căruia Dumnezeu încă din genuni i-a dat numele de soare.

47. Şi astfel el răsare şi apune, fără a avea odihna niciodată despicând ziua şi noaptea în carul său întinderile diafane. Lumina sa luminează şapte părţi ale lunii, dar marimile lor, la amândouă sunt egale.

Capitolul 70

1. După această primă lege am observat acelea care privesc astrul inferior şi care se numeşte luna al cărui drum este cât crugul cerului.

2. Există un vânt care împinge carul pe care ea este ridicată dar lumina sa este împărţită cu masură.

3. În fiecare lună apusul său şi răsăritul său diferă şi zilele sale sunt ca zilele soarelui şi când lumina sa e plină conţine şapte părţi de soare.

4. Ea răsare şi porneşte în drumul său către apus timp de treizeci de zile.

5. În acest timp ea apare şi aceasta înseamnă pentru voi începutul lunii. Timp de treizeci de zile ea trece prin poarta prin care trece şi soarele.

6. Atunci ea este aproape invizibilă, astfel încât nu apare nici o lumină cu excepţia unei şeptimi din lumina sa totală care creşte zilnic cu o parte, dar răsărind şi apunând mereu odată cu soarele.

7. Când soarele răsare, luna răsare cu el şi primeşte de la el o parte firavă de lumină.

8. În această noapte ,prima zi înaintea zilei lunii, luna apune odată cu soarele.