88
Nenumarati barbati si femei, atat tineri cat si batrani, isi lasa rudele sa le strice viata in numele datoriei pentru ca se tem sa nu fie criticati. (Datoria nu cere oamenilor sa se supuna distrugerii ambitiilor personale si sa renunte la dreptul lor de a-si trai viata asa cum trebuie.)
Oamenii refuza sa riste in afaceri, pentru ca se tem de critica ce ar putea urma daca esueaza. Frica lor de critica in asemenea cazuri este mai puternica decat dorinta de succes.
Prea multi refuza sa-si stabileasca scopuri de atins sau chiar neglijeaza sa-si aleaga o cariera pentru ca se tem de critica rudelor si a prietenilor, care pot spune: ?Nu tinti asa de sus, oamenii vor crede ca esti nebun.?
Cand Andrew Carnegie mi-a sugerat sa-mi dedic douazeci de ani organizarii unei filozofii a implinirii individuale, primul meu impuls a fost frica de ce ar putea spune lumea.
Aceasta sugestie mi-a fixat un obiectiv mult mai mare decat m-as fi putut gandi vreodata. De indata, mintea mea a inceput sa formuleze alibiuri si scuze, toate regasite in frica innascuta de critica.
Ceva dinlauntrul meu spunea: ?Nu vei reusi ? e prea mult si iti va lua prea mult timp ? ce vor spune rudele? Cum va veti castiga existenta? Nimeni n-a mai pus vreodata bazele unei filozofii a succesului, ce drept ai sa crezi ca tu poti? Si in definitiv, cine esti tu, care vrei sa tintesti atat de sus? Nu uita ca te tragi de jos ? ce stii tu despre filozofie? Lumea va crede ca ai innebunit (si asa a si fost). De ce n-a facut nimeni inaintea ta acest lucru??
Acestea, si multe altele au fost intrebarile care m-au asaltat si mi-au cerut un raspuns. Era ca si cum lumea intreaga si-ar fi concentrat atentia asupra mea in scopul de a ma face sa ma simt prea neinsemnat pentru a putea duce la capat sugestia domnului Carnegie.
Atunci am avut ocazia perfecta de a-mi ucide ambitia inainte sa ajunga sa ma domine.
Mai tarziu in viata, dupa ce am analizat mii de oameni, am descoperit ca majoritatea ideilor sunt latente si trebuie aduse la viata printr-o infuzie de planuri hotarate si actiuni imediate. O idee trebuie ingrijita de la nastere. Cu fiecare minut pe care il supravietuieste, sansele ei de viata sunt mai mari. Frica de a nu fi criticati sta la baza distrugerii majoritatii ideilor care nu ajung in faza de plan sau actiune.
Ei au obtinut succese prin propriile lor eforturi
Multi cred ca succesul material este rezultatul ?sanselor? favorabile. Exista un element ce fundamenteaza aceasta credinta, dar cei ce depind in intregime de noroc sunt aproape intotdeauna dezamagiti pentru ca trec cu vederea un alt factor important care trebuie sa existe inainte ca oricine sa poata fi sigur de succes. Este ingredientul care face ca orice
?ocazie? favorabila sa poata fi fructificata.
In timpul Depresiunii Economice, W. C. Fields, actorul, si-a pierdut toti banii si s-a vazut fara surse de venit, fara slijba, iar modalitatea lui de castig (vodevilul) nu mai exista. In plus, avea peste saizeci de ani, varsta de la care multi ne considera ?batrani?.
Era atat de dornic sa revina pe scena, incat s-a oferit sa lucreze pe gratis intr-un nou domeniu (filmele). In plus fata de celelalte necazuri pe care le avea, a cazut si s-a lovit la gat. Pentru multi acesta ar fi fost momentul in care ar fi renuntat. Dar Fields era perseverent. Stia ca, daca persevera, avea sa se intalneasca cu ?sansele? mai devreme sau mai tarziu, si a profitat de ele, dar nu la intamplare.
89
Marie Dressler s-a trezit la pamant, fara bani, fara slujba, aproape de saizeci de ani. Si ea a pornit in cautarea ?ocaziilor?, si le-a gasit. Perseverenta ei i-a adus un triumf exceptional in viata, la multa vreme dupa ce oamenii isi pierd ambitia de a ajunge sus.
Eddie Canton si-a pierdut banii la uriasa cadere de bursa din 1929, dar avea inca perseverenta si curaj. Acestea, plus doi ochi ageri, i-au furnizat sansa de a castiga 10
000 de dolari pe saptamana! Intr-adevar, daca exista perseverenta, oricine se poate descurca bine fara multe alte calitati.
Singura ?sansa? pe care isi permite cineva sa se bazeze este o sansa pe care si-o creaza cu propria mana. Astfel de sanse provin din aplicarea perseverentei. Punctul de pornire este un scop bine precizat.
Nu doreau decat sa fie impreuna
Traia odata un barbat care era regele unui mare imperiu. Totusi, in sufletul lui, el nu era rege, ci un solitar. Ca Print de Wales, isi cautate sotia vreme de mai bine de patruzeci de ani; printese din toata Europa i-au stat la picioare. Traia izolat, si cand a fost inscaunat ca regele Edward al VIII-lea, s-a izbit doar de un pustiu interior, greu de inteles pentru supusii sai ce-l pretuiau ? un pustiu ce nu putea fi insufletit decat prin iubire.
Cat despre Wallis Simpson... de doua ori, cand n-a reusit sa-si afle iubirea, a avut curajul sa caute in continuare. Telul ei principal era sa iubeasca. Ce e cel mai important pe lume? Dumnezeu i-a spus iubire ? nu legi facute de oameni, critica, amaraciune sau economie, nu casatorie din ratiuni politice, ci iubire.
Cand va ganditi la Wallis Simpson, ganditi-va la cineva care stia ce vrea, si a zguduit un imperiu intreg ca sa-l obtina. Femeile care se plang ca aceasta este o lume a barbatilor, ca femeile nu au sanse egale sa castige, isi datoreaza o analiza atenta a acestei femei neobisnuite care, la o varsta pe care multe femei o considera ?inaintata?, a castigat inima celui mai curtat burlac din lume.
Cat despre regele Edward... A platit el un pret prea mare pentru iubirea singurei femei pe care o dorea?
Nu putem face decat presupuneri. Dar putem distinge hotararea, putem vedea ca hotararea costa, iar pretul cerut a fost platit pe fata.
Imperiul Britanic a intemeiat o noua ordine mondiala. Ducele de Windsor si sotia lui s-au impacat in cele din urma cu familia regala. Povestea lor de iubire, de perseverenta, povestea pretului cerut si a dragostei lor triumfatoare pare sa apartina unor vremuri apuse. Dar ar trebui sa retinem modul in care acesti doi oameni au urmarit cea mai mare comoara din lume si cum au pretins-o.
Cercetati-i pe primii o suta de oameni pe care ii intalniti, intrebati-i ce isi doresc mai mult in viata, iar 98 dintre ei nu vor stii sa va spuna. Daca insistati sa va dea un raspuns, unii vor spune ?siguranta?, multi vor spune ?bani?; putini ? ?fericire?, altii ? ?glorie si putere?, altii vor mai spune ?recunoastere sociala?, ?un trai usor?, ?capacitatea de a canta, a dansa sau a scrie?, dar nimeni nu va fi capabil sa defineasca acesti termeni sau sa dea cele mai mici detalii despre un plan prin care sunt capabili sa-si implineasca aceste dorinte exprimate vag. Bogatiile nu vin cand sunt doar dorite. Ele nu raspund decat la planuri bine definite, intarite de dorinte puternice, printr-o perseverenta constanta.
90
Patru pasi catre perseverenta
Exista patru pasi simpli care formeaza deprinderea perseverentei. Ei nu cer prea multa inteligenta, nici prea multa educatie, ci doar putin timp si efort. Se cer urmatorii pasi: 1. Un scop bine stabilit sustinut de dorinta arzatoare de a il atinge.
2. Un plan definit, urmarit fara intrerupere.
3. O minte reticenta la orice influenta negativa si descurajanta, inclusiv la sugestiile negative ale rudelor, prietenilor si cunostintelor.
4. O colaborare prieteneasca cu una sau mai multe persoane care va vor ajuta sa va urmati atat planul, cat si scopul.
Cei patru pasi de mai sus sunt esentiali pentru succesul in orice domeniu al existentei.
Scopul principal al celor 13 principii ale filozofiei este de a va da posibilitatea de a transforma acesti pasi intr-o deprindere.
Acestia sunt pasii prin care va puteti controla destinul economic.
Sunt pasii care va dau libertate si independenta gandului.
Sunt pasii care va aduc bogatii, fie ele in cantitati mici sau mari.
Sunt pasii care va aduc putere, glorie si recunoastere din partea tuturor.
