7. Lipsa ambitiei: Apatia mentala si fizica, lipsa unei afirmari clare, incetineala in luarea deciziilor, eroarea de a fi prea usor influentabil; obiceiul de a-i critica pe

altii pe la spate si a-i flata in fata, obiceiul de a accepta infrangerea fara proteste sau abandonarea contraofensivei atunci cand altii ataca; suspiciunea fara rost contra altor persoane, lipsa de tact in comportament si vorbire, lipsa de disponibilitate in asumarea vinei pentru propriile greseli.

Va e teama sa nu va imbolnaviti?

Aceasta frica poate fi detectata in ereditatea fizica si sociala. Este asociata indeaproape, la origini, cu cauzele fricii de batranete si de moarte pentru ca poarta oamenii pe

?taramuri cumplite", de care ei nu aveau habar inainte, dar in legatura cu care au auzit povesti infricosatoare. Aproape toata lumea este convinsa ca anumiti oameni carora le lipseste simtul etic s-au angajat in afacerea ?vanzarii sanatatii", mentinand in viata frica de boala.

In principal, omul se teme de boala din cauza cumplitelor imagini care i-au fost sadite in suflet despre ce s-ar putea intampla daca moare. Se teme si din cauza cheltuielilor pe care le presupune boala.

Un doctor cu renume a estimat ca 75% dintre toti pacientii ce cauta ajutor medical sufera de ipohondrie (boala inchipuita). S-a demonstrat foarte convingator ca spaima de boala, chiar cand nu exista nici cel mai mic motiv de ingrijorare, produce adesea simptomele fizice ale bolii de care se teme respectiva persoana.

Mintea umana este puternica si atotstiutoare! Ea cladeste sau ruineaza.

132

Jucandu-se cu slabiciunea obisnuita a fricii de imbolnavire, cei cu diploma medicala au adunat averi.

Aceasta forma de constrangere asupra umanitatii naive a devenit atat de influenta acum cateva zeci de ani incat o revista populara a initiat o campanie aspra impotriva celor mai mari jigniri aduse celor cu diplome in medicina.

Printr-o serie de experimente facute cu cativa ani in urma, s-a demonstrat ca oamenii se pot imbolnavi prin sugestie. Am desfasurat acest experiment rugand trei cunostinte sa-si viziteze ?victimele", punand urmatoarea intrebare: ?Ce-i cu tine? Esti groaznic de bolnav."

Primul a obtinut un zambet fortat si un raspuns nonsalant:

?O, nimic, sunt bine." Celui de-al doilea i s-a raspuns, in general: ?Nu stiu nici eu, dar ma simt cu adevarat bolnav." Fata de al treilea, cel intrebat a recunoscut cinstit ca era grav bolnav.

Incercati acest lucru cu un cunoscut daca va indoiti ca ii va produce o stare de disconfort, dar nu duceti experimentul prea departe. Exists o anume secta religioasa ai carei membri se razbuna pe dusmani prin metoda ?blestemului"'. Ei numesc acest lucru ?deocherea"

victimei.

Exista probe incontestabile ca boala incepe uneori sub forma unui impuls de gandire negativ. Un astfel de impuls poate ti implantat prin sugestie, sau format in chiar mintea victimei. Un om care a fost binecuvantat cu mai multa intelepciune decat cea manifestata de subiectii de mai sus a spus odata: ?Cand sunt intrebat cum ma simt, imi vine sa raspund intotdeauna printr-un pumn in figura."

Doctorii isi trimit pacienti in zone de clima diferite ca sa-si refaca sanatatea, caci e nevoie de o schimbare a ?atitudinii mentale". Samanta fricii de imbolnavire e treaza in fiecare minte umana. Grija, frica, descurajarea, dezamagirea in iubire si afaceri fac ca ea sa germineze si sa creasca.

Dezamagirile in afaceri si in iubire stau in capul listei cauzelor fricii de imbolnavire. Un tanar a fost internat din cauza unei dezamagiri in dragoste. El s-a zbatut luni de zile intre viata si moarte. A fost chemat un specialist in psihoterapie. Specialistul a schimbat infirmiera, punandu-l in grija unei tinere incantatoare care (inteleasa cu doctorul) a inceput sa faca dragoste cu el din prima zi. In trei saptamani, pacientul a fost externat, inca suferind, dar de o boala complet diferita. Se indragostise din nou. Leacul fusese o farsa, dar pacientul si infirmiera au sfarsit prin a se casatori.

Sapte simptome care va demonstreaza frica de boli

Simptomele acestei frici cvasiuniversaie sunt:

1. Autosugestia: Obiceiul folosirii negative a autosugestiei prin cautarea si convingerea de a gasi

simptomele tuturor bolilor din lume; ?placerea? bolilor

imaginare si discutarea lor ca si cum ar fi reale, obiceiul de a incerca toate

?mofturile? si ?teoriile" recomandate de altii ca avand valoare terapeutica; discutarea cu alte persoane a operatiilor, accidentelor si altor forme de boala; experimentarea regimurilor, exercitiilor fizice, sistemelor de tratament fara recomandare profesionala; incercarea leacurilor de casa, a medicamentelor brevetate si a leacurilor ?vracilor".

133

2. Ipohondria: Obiceiul de a vorbi despre boala, con centrandu-ne asupra ei, si

asteptand-o sa apara

pana cand survine o cadere nervoasa. Nimic din ceea

ce este imbuteliat in sticlute nu poate vindeca aceasta boala. Ea este provocata de gandirea negativa si nimic altceva decat gandirea pozitiva nu o poate lecui. Ipohondria (termen medical pentru boala inchipuita) face la fel de mult rau ca si boala de care ne este frica. Majoritatea asa-numitelor cazuri

?nervoase" provin din imbolnaviri imaginare.

3. Indolenta: Frica de imbolnavire se cupleaza rareori cu exercitiul fizic adecvat, si da ca rezultate supraponderalitatea si spaima de a mai iesi din casa.

4. Susceptibilitatea: Frica de imbolnavire distruge rezistenta naturala a corpului si creeaza conditii

favorabile pentru orice forma de boala contactata.

Frica de imbolnavire se leaga adesea de frica de saracie, mai ales in cazul ipohondrilor, care se

ingrijoreaza mereu ca trebuie sa plateasca, poate, un doctor, o factura de spital etc. Acest fel de om isi petrece multa vreme pregatindu-si boala, vorbind despre moarte, economisind bani pentru un loc de cimitir si pentru cheltuieli de inmor mantare etc.

5. Automenajarea: Obiceiul de a cersi simpatie, folosind boala imaginara ca pe un lucru ademenitor (oamenii se servesc adesea de acest truc pentru a scapa de munca); obiceiul de a se preface bolnav pentru a masca pura lene, sau pentru a servi drept alibi lipsei de ambitie.

6. Enervarea: Obiceiul de a folosi alcool sau narcotice pentru a indeparta dureri de cap, nevralgii etc., in

loc sa fie eliminate cauza.

7. Ingrijorarea: Obiceiul de a citi despre boli si de a se ingrijora de posibilitatea de a le contacta, ca si obiceiul de a citi prescriptiile din cutiile cu medicamente.

Va e teama sa nu va pierdeti iubirea?

Sursa adanca a acestei frici provine evident din obiceiul poligam al omului de a fura tovarasa de viata a seamanului sau, si din obiceiul de a profita oricand are ocazia.

Gelozia si alte forme asemanatoare de nevroze isi afla originea in frica mostenita a omului de a nu-si pierde iubirea. Aceasta este cea mai dureroasa dintre toate cele sase frici esentiale. Probabil ca face mai multe ravagii in trup si suflet decat orice alta frica esentiala.

Frica de a nu-si pierde iubirea dateaza probabil din epoca de piatra, cand barbatii furau femei cu brutalitate. Ei fura in continuare femei, dar tehnicile s-au schimbat. In locul fortei, ei folosesc acum persuasiunea, promit haine frumoase, masini stralucitoare si alte

?momeli? cu mult mai eficiente decat forta fizica. Deprinderile omului sunt aceleasi cu cele din zorii umanitatii, dar le exprima in mod diferit.

O analiza atenta a demonstrat ca femeile sunt mai susceptibile de aceasta frica decat barbatii. Explicatia e simpla. Experienta le-a invatat pe femei ca natura barbatilor este poligama, ca nu trebuie sa fie lasati sa ajunga in bratele rivalelor.

Trei simptome care va demonstreaza frica de a nu va pierde iubirea Simptomele distinctive ale acestei frici sunt:

134

1. Gelozia: Obiceiul de a suspecta prietenii si fiintele iubite fara vreo proba evidenta sau concludenta; obiceiul de a acuza sotia sau sotul de infidelitate fara motiv; suspiciune generalizata impotriva tuturor, lipsa cu desavarsire a credintei absolute.

2. Gasirea nodului in papura: Obiceiul de a gasi nod in papura prietenilor, rudelor, asociatilor in afaceri si persoanei iubite, fara nici cea mai mica provocare sau cel mai mic motiv.