Alterarea produsa priveaza masculul, fie el om sau animal, ii ia toata capacitatea de lupta.
Stimuli mentali ? Buni si Rai
Mintea omului reactioneaza la stimuli, prin care poate fi ?conectata? la cote inalte de vibratie, cunoscute sub numele de entuziasm, imaginatie creatoare, dorinta intensa etc.
Stimulii la care reactioneaza mintea cu cea mai mare usurinta sunt: 1. Dorinta de manifestare sexuala;
2. Dragostea;
3. O dorinta arzatoare de faima, putere, castig material sau bani; 4. Muzica;
5. Prietenia intre fiinte de acelasi sex sau de sexe diferite; 6. O alianta a Mintilor Superioare care se sprijina pe armonia instaurata intre doua sau mai multe persoane care se aliaza in scopul progresului spiritual sau material; 7. Suferinta impartasita, asemanatoare cu cea incercata de persoanele persecutate;
8. Autosugestia
9. Frica;
10. Narcoticele si alcoolul.
Dorinta de manifestare sexuala sta pe primul loc pe lista stimulilor care va ?insufletesc?
spiritul si va ?grabesc? actiunea fizica. Opt dintre acesti stimuli sunt naturali si constructivi. Doi dintre ei sunt distructivi. Lista este mentionata aici in scopul de a va oferi posibilitatea de a intreprinde un studiu comparativ al surselor principale de stimulare mentala. Din acest studiu va reiesi cu usurinta faptul ca exista mari sanse ca emotia sexuala sa fie cea mai intensa si cea mai puternica dintre stimulii mentali.
Un pretins intelept a spus ca geniul este persoana care ?poarta parul lung, mananca alimente ciudate, locuieste singur si serveste drept tinta celor ce fac glume?. O definitie mai corecta a geniului este ?cel care a descoperit cum sa-si amplifice intensitatea 100
gandului pana in stadiul in care va putea comunica liber cu sursele cunostintelor care nu sunt disponibile pe calea obisnuita a gandului?.
Cel ce gandeste va vrea sa-si puna unele intrebari legate de definitia geniului. Prima dintre ele ar fi: ?Cum putem comunica cu sursele de cunostinte care nu ne sunt disponibile prin ganduri obisnuite??
Ar urma: ?Exista surse cunoscute de cunostinte care nu sunt disponibile decat pentru geniu si, daca da, care sunt ele, si cum anume se poate ajunge la ele??
Vom oferi probe, prin care va veti fundamenta propria dumneavoastra demonstratie prin experimentare, si, facand acest lucru, va vom raspunde la ambele intrebari.
Imaginatia creatoare ? al saselea simt
S-a stabilit in mod clar existenta unui al saselea simt; el este imaginatia creatoare.
Facultatea imaginatiei creatoare nu e folosita niciodata de majoritatea oamenilor, de-a lungul vietii, si, daca totusi este folosita, acest lucru survine pur si simplu accidental.
Relativ putini folosesc facultatea creatoare deliberat si cu un tel dinainte stabilit. Cei care utilizeaza aceasta facultate din proprie vointa, intelegandu-i functiile, sunt genii.
Facultatea imaginatiei creatoare este legatura directa dintre mintea umana finita si Inteligenta Infinita. Toate asa-numitele revelatii la care se face referire pe taramul religiei, precum si descoperirea tuturor principiilor fundamentale sau noi in domeniul inventiilor se produc gratie facultatii imaginatiei creatoare.
O strategie plina de exuberanta
Atunci cand ideile sau conceptele sunt zamislite prin ceea ce se numeste de obicei
?banuiala?, ele provin din una sau mai multe din urmatoarele surse: 1. Inteligenta Infinita
2. Subconstientul, unde este depozitata fiecare impresie senzoriala si fiecare impuls de gand care a ajuns vreodata la creier prin vreunul din cele cinci simturi; 3. Din mintea altei persoane care tocmai a conceput gandul sau imaginatia unei idei sau a unui concept prin rationament constient;
4. Din depozitul subconstient al celeilalte persoane.
Nu exista alte surse cunoscute din care sa provina ideile ?inspirate? sau ?banuielile?.
Cand creierul a fost stimulat printr-unul sau mai multi dintre cei zece factori de mai sus, individul este propulsat la mare inaltime peste orizontul gandirii obisnuite, promitand sa se ridice cu mult deasupra celorlalti si sa aiba o perspectiva a distantei, a intinderii si calitatii gandurilor nedisponibile cand este situat intr-un plan inferior, asa cum se intampla cand este implicat in rezolvarea unei probleme de afaceri sau rutina profesionala.
Atunci cand se inalta la o perspectiva superioara a gandului prin orice forma de stimulare mentala, orice individ ocupa relativ aceeasi pozitie ca si persoana care s-a inaltat intr-un avion la o inaltime de la care poate vedea deasupra si dincolo de linia orizontului care ii limiteaza perspectiva de la nivelul solului. In plus, o data inaltat la acest nivel de gandire, respectivul nu mai este blocat sau marginit de nici unul dintre stimulii care ii circumscriu si ii limiteaza viziunea in timp ce lupta cu problemele satisfacerii celor trei necesitati fundamentale de alimentatie, vestimentatie si adapost. El traieste intr-o lume a gandului 101
in care gandurile obisnuite, cotidiene, au fost la fel de eficient inlaturate precum sunt dealurile si vaile si orice alta limitare a perspectivei cand se inalta un avion.
Situata pe acest plan inalt de gandire, facultatea creatoare a mintii capata libertate de actiune. Are cale libera cel de-al saselea simt. El primeste idei care altfel nu ar avea acces la individ. ?Cel de-al saselea simt? este facultatea care marcheaza diferenta dintre un geniu si un om de rand.
Vocea interioara
Facultatea creatoare devine cu atat mai vie si mai receptiva la factorii care isi afla originea in afara subconstientului individual cu cat aceasta facultate este folosita, cu cat mai mult se bazeaza individul pe ea si ii cere impulsuri de gandire. Aceasta facultate poate fi cultivata si dezvoltata doar prin utilizare.
Ceea ce este cunoscut sub numele de constiinta opereaza exclusiv pe baza facultatii numite ?al saselea simt?.
Marii artisti, muzicieni si poeti devin mari pentru ca dobandesc obiceiul de a se baza pe
?slaba voce dinlauntru?, care prinde viata prin capacitatea cunoscuta drept imaginatie creatoare. Cei care au imaginatia ?treaza? stiu prea bine ca cele mai bune idei vin gratie asa-numitelor ?banuieli?.
Traia odata un mare orator care nu a dobandit faima pana nu a inchis ochii si nu a inceput sa se sprijine in intregime pe facultatea imaginatiei creatoare. Cand a fost intrebat de ce inchidea ochii chiar inaintea punctului culminant al discursurilor sale oratorice a raspuns: ?Pentru ca doar atunci exprim idei care vin dinlauntrul meu?.
Unul dintre cei mai cunoscuti si mai de succes oameni de finante ai Americii a preluat obiceiul de a inchide ochii doua sau trei minute inainte sa ia o decizie. Cand a fost intrebat de ce facea acest lucru, a replicat: ?Cand inchid ochii, pot sa ma bazez pe resursa mea interioara de inteligenta superioara?.
?Stand in asteptarea ideilor?
