Alt scop strategic al Marii Piramide a fost de a servi ca un portal de intrare pentru grupurile de pleiadieni, astfel încât să existe sorţi de izbândă în restabilirea purităţii şi viziunii şablonului original pe Pământ.
Thoth şi grupul său au avut un succes satisfăcător în lucrul cu urmaşii atlanţilor în templele de iniţiere, în scopul accelerării evoluţiei sufletului. Au fost construite multe clădiri de-a lungul malurilor Nilului. Din cei câteva mii de atlanţi care se stabiliseră în această zonă, un procent semnificativ a luat parte la activităţi legate de înălţare şi la iniţieri în Marea Piramidă. Pleiadienii de densitatea a 7-a au construit dispozitivul într-un interval de timp de ordinul zilelor, folosind levitaţia şi tehnologia laser. O serie de pasaje au fost menite să-i găzduiască pe cei care aveau nevoie de perioade mai lungi în interiorul dispozitivului, pentru a-şi accelera şablonul înălţării, în pregătirea pentru trecerea în corpuri de lumină de densitatea a 5-a. (Înălţarea este discutată pe larg în Capitolul 6.)
Camerele subterane de sub Platoul Gizeh erau deja locuite de cei care se retrăseseră în subteran, în timpul conflagraţiilor anterioare de pe Pământ. Pleiadienii, în colaborare cu aceste grupuri din subteran, au înfiinţat Sala Înregistrărilor, la mai multe mii de picioare sub Marea Piramidă. Aceasta există astăzi în tărâmurile eterice mai înalte ale Pământului interior. Sfinxul a fost ridicat mai târziu de un alt grup de egipteni, pentru a marca intrarea în portal. Marea Piramidă a fost terminată
aproximativ în 10.500 î.Ch. Abia în ultimii 20 de ani, oamenii voştri de ştiinţă au început să dateze corect Marea Piramidă. Până de curând, se presupunea că acest dispozitiv era în legătură cu alte piramide care au fost construite (folosind munca poporului egiptean) ca să servească drept morminte pentru faraoni. Acest medium intră în detalii (în cartea „ Viaţa pe muchie de cuţit”) pe tema încercărilor neconvingătoare, ale egiptenilor de mai târziu, de a reconstrui camere de înălţare, după ce Egiptul căzuse în mâinile siriusienilor. Vom spune mai multe despre căderea Egiptului în câteva momente.
Relatări de la adepţii şcolilor originale de mistere ale lui Thoth se găsesc sporadic în diferite artefacte, printre care Tablele de Smarald şi mesajele primite prin channel de diverşi clarvăzători. În esenţă, ei documentează iniţierile care erau date în vederea pregătirii sufletelor de densitatea a 4-a pentru înălţarea în densitatea a 5-a.
Egiptul antic a prosperat până aproximativ în 7.500 î.Ch., moment în care un grup de siriusieni de densitatea a 7-a, din sistemul stelar Sirius B, a intrat pe scenă şi a început să ruineze munca lui Thoth şi a grupului său.
Toate legendele şi miturile evreieşti şi greceşti se referă la siriusieni. Nu vom 83
detalia evenimentele care s-au desfăşurat în Grecia şi Israel, dar este de ajuns să
spunem că ele sunt similare cu ceea ce se află detaliat mai jos, în ceea ce priveşte lecţiile sufletului.
Deşi aceste facţiuni siriusiene aveau o mare putere tehnologică şi psihică, ei nu îşi rezolvaseră problemele legate de ego în mod satisfăcător şi, ca rezultat, s-au îndrăgostit de veneraţia şi elogiile manifestate de supuşii lor. Cu alte cuvinte, ei se aflau într-o „ misiune mesianică”38, ca să cităm o expresie populară. La început a fost ceva subtil. Ei şi-au demonstrat puterile miraculoase faţă de cei care nu aveau înţelegerea spirituală ca să vadă toată şarada.
Pe măsură ce siriusienii s-au amestecat şi s-au încrucişat cu populaţia nativă, ADN-ul descendenţilor a devenit din ce în ce mai poluat cu amprenta siriusiană de mesianism egoist. Şcolile de mistere au început să decadă în ordine ierarhice şi devoţiune faţă de zeii siriusieni.
Dumnezeul din Vechiul Testament –Iehova– a fost un siriusian de densitatea a 7-a. Aceia dintre voi cărora le sunt familiare învăţăturile lui Iehova, dar care nu acceptă premiza că Iehova era un siriusian egoist, ar trebui să examineze rezultatul prezenţei lui Iehova pe Pământ. Aşa cum acest medium a afirmat de multe ori, Vechiul Testament este una din cărţile cele mai sângeroase şi mai violente scrise vreodată. Oare, o fiinţă foarte evoluată, iluminată, ar instiga o rasă împotriva alteia?
Ar ordona ea ascultare oarbă a principiilor sale? I-ar înălţa pe unii, în defavoarea altora?
În universul lui Dumnezeu nu există „elită” sau „aleşi”. Fiecare este ales şi creat din iubire pură şi inocenţă. Toţi au valoare egală în ochii lui Dumnezeu, iar acea valoare este infinită. Este necesar ca învăţaţii bibliei, rabinii evrei şi clericii creştini din lumea voastră să se întoarcă la fundamente şi să examineze REZULTATELE învăţăturilor antice. Au promovat ele pacea şi evoluţia nivelului de conştienţă, sau au promovat separarea şi conflictul ?
Noi, Fondatorii, arareori predicăm, dar acest punct este prea important pentru a-l lăsa să treacă. Ne întoarcem acum la subiectul nostru. Vă întoarcem la Egipt, în timpul decăderii sale în adoraţie şi sacrificii.
Aproximativ în acelaşi timp cu invazia siriusiană (la scurt timp după 7.500
î.Ch.), orionienii şi draconienii au început să apară pe scenă în stil mare, şi a urmat un anumit grad de împerechere între specii, determinând multe din formele umane parţial-reptiliene, parţial-pasăre, parţial-leu zugrăvite în desenele egiptene de mai târziu. Rasa „şarpelui” era formată din hibrizi draconieni / orionieni / pleiadieni.
Oamenii „pasăre” erau hibrizi draconieni / andromedani / pleiadieni. Cei din „Tribul leilor” erau hibrizi siriusieni / pleiadieni.
Siriusienii, orionienii şi draconienii şi-au folosit tehnologia superioară şi puterile psihice ca să-i înrobească pe locuitorii docili ai Egiptului. Când s-au încrucişat, oamenii rezultaţi aveau caracteristici faciale care semănau cu capul unei 38 „ guru trip”, în lb. engleză.
84
şopârle, păsări sau leu. Spre deosebire de creaturile din Pangeea, ei nu erau hibrizi inter-specii, ci erau încă umani. Totuşi, cei din rasa şarpelui aveau gâturi lungi şi ochi mari, cei din tribul păsărilor aveau feţe lungi şi înguste şi nasul la fel ca ciocul păsărilor, iar cei din tribul leilor aveau capete mari şi rotunde, cu păr care creştea ca o coamă.
Puteţi găsi desene ale „tribului leilor” siriusieni / pleiadieni şi ale „zeilor”
tribului păsărilor draconiene / andromedane / pleiadiene pe pereţii peşterilor şi ai rămăşiţelor templelor de peste tot în Egipt, completate cu trăsături faciale exagerate.
Acei pleiadieni care au rămas puri la inimă şi la minte, văzând că experimentul o ia razna din nou, s-au retras cu tristeţe în planurile interioare, iar peste Egipt s-a aşternut o perioadă de întuneric relativ. Sacrificiile rituale, mumiile şi şcolile de mistere ale faraonilor au fost, aproape integral, manifestarea pervertirii învăţăturilor pleiadiene originale de către siriusieni, orionieni, draconieni şi andromedani. Dacă
învăţăturile lui Thoth ar fi fost integrate complet de elevii săi, atunci ei nu ar fi fost niciodată coruptibili. Lecţia de aici ar trebui să fie evidentă până acum. Dacă nu vaţi integrat pe deplin ego-ul cu conştiinţa superioară, atunci puteţi fi duşi pe căi greşite de învăţătorii care par bine intenţionaţi, dar care nu şi-au integrat ego-ul cu spiritul.
O notă de final : Zeiţa Isis (o siriusiană de densitatea a 8-a) nu a făcut parte din preoţimea coruptă a Egiptului târziu. Un fragment din energia ei a fost întrupat în timpul faraonilor, dar acest aspect al lui Isis nu a ajuns niciodată la nivelul de conştienţă al sufletului primar Isis, aflat în tărâmurile mai înalte. Vedeţi Capitolul 5
pentru mai multe informaţii despre fragmentarea sufletului.
Sumarul istoriei Pământului
Permiteţi-ne să recapitulăm şi să spunem câteva cuvinte despre istorisirea de până acum. Aşa cum mulţi dintre voi ştiu, am omis şi am sărit peste câteva perioade şi evenimente majore. Asta de dragul conciziei. Dacă acest medium este dispus, vom include aceste fragmente lipsă într-o carte ulterioară. Avem informaţie destulă cât să
umplem câteva cărţi, şi simţim că este de o importanţă vitală ca acest material să fie diseminat, pe măsură ce vă apropiaţi de ciclul precesional următor.
Nu am atins încă semnificaţia vechilor învăţături evreieşti, Arborele Vieţii (Kaballa) sau multe alte aspecte ale învăţăturilor mai înalte, aduse încă de pe vremea Atlantidei de membrii iluminaţi ai pleiadienilor, andromedanilor, siriusienilor, orionienilor, arcturienilor, sau ai altor grupuri. De asemenea, am avut puţine lucruri de spus despre Confederaţia Galactică, Marea Frăţie Albă, ordinele de arhangheli şi ordinele universale, printre care se află şi Ordinul lui Melchizedek. Acest medium are o legătură venusiană puternică – altă facţiune ET care merită să fie menţionată în acest material.
Totuşi, vom include percepţia noastră a ceea ce s-a întâmplat, în realitate, pe 85
vremea lui Isus. Unele învăţături de pe Pământ sugerează că întreaga poveste a lui Isus a fost inventată; totuşi, acest lucru nu este adevărat, deşi există foarte multe distorsiuni ale învăţăturilor sale şi mai multe omisiuni flagrante. Permiteţi-ne să
intrăm în amănunte.
Povestea lui Isus Christos
Un membru de densitatea a 8-a al Confederaţiei – de fapt, conducătorul acesteia în acest sector al galaxiei – are o poveste specială, pe care o redăm cu bucurie mai jos. Spunem această poveste cu ajutorul suprasufletului lui Isus, Domnul Sananda.
Vă vom lumina acum minţile cu privire la adevărata poveste a lui Isus Christos. Este important de remarcat că firul poveştii alegorice a unei fiinţe sacrificate pentru a vindeca păcatele maselor nu îşi are originea în evenimentele de acum 2.000 de ani, ci este o temă care s-a repetat de multe ori în istorie, cu mult înainte ca omul pe care îl cunoaşteţi ca Isus să fie dus la răstignire. Dacă „săpaţi” în istoria diferitelor culturi, veţi descoperi şi alte asemenea figuri, ale căror poveşti sunt similare cu cea a lui Isus. Ideea că un salvator a murit pentru păcatele voastre şi punerea ei în scenă, într-o formă asemănătoare cu ceea ce s-a întâmplat cu Isus, este o încercare a „domnilor întunecaţi” de a face astfel încât oamenii să dea vina pe ceva din exteriorul lor, pentru a împiedica rezolvarea propriilor lor probleme.
Permiteţi-ne să lămurim problema. Nimeni nu poate muri vreodată pentru păcatele voastre, dragi Creatori. Aceasta, din două motive : (1) Aveţi liber arbitru şi sunteţi responsabili pentru tot ceea ce faceţi, şi (2) Nu există greşeală de neiertat sau greşeală care să vă poată determina să deveniţi imperfecţi. Sunteţi la fel de perfecţi ca în ziua în care Dumnezeu v-a creat şi întotdeauna veţi fi perfecţi, inocenţi şi divini. Domnul Sananda, în setul său de cărţi numit „Un curs de miracole” a spus foarte clar acest lucru.
Există nişte aspecte faptice ale poveştii din Noul Testament al Bibliei, dar există multe distorsiuni. Permiteţi-ne să dezvoltăm subiectul.
Sufletul cunoscut ca Isus a fost un fragment direct al descendenţei lui Sananda.