poate de clar286) la a nu insulta, jigni, împovăra pe semen. Astfel, teama de Dumnezeu pare a se defini prin aceste interdicţii etice.
Levinas vede în dorinţa unui eu de a spune celuilalt ceea ce gândeşte dovada existenţei unei urgenţe a intrării în societate cu aproapele, o trecere dincolo de suficienţa gândirii. Filosoful francez îi reproşează lui Buber că relaţia Eu-Tu este descrisă de multe ori asemenea unei coprezenţe armonioase, o privire „ochi în ochi" ce pare a se reduce la un joc de reflexii într-o oglindă.
Atunci Relaţia s-ar formaliza şi s-ar goli de transcendenţă, de heteronomie.